Teologul Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a criticat în termeni duri cartea „Biserica de stat sau Biserica în stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Române, 1918-2023”, scrisă de austriacul Oliver Jens Schmitt.

Cartea criticată de teologul Vasile Bănescu a fost publicată de Editura Humanitas.

După apariție, oficialul Bisericii Ortodoxe și-a exprimat părerea că încă de la titlu, autorul și-a exprimat punctul său de vedere în legătură cu religia ortodoxă, una veche de peste o mie de ani.

”Titlul cărţii e transparent şi spune totul. Nu doar tot ce ar vrea autorul, ci inclusiv ceea ce nu vrea: volumul e un rechizitoriu sumar construit de un „procuror” al cărui scop aprioric, exclusiv şi impur este condamnarea, nu elucidarea. Din acest motiv cartea nu poate prezenta o istorie obiectivă a BOR în perioada menţionată, ci doar un colaj de informaţii decupate din anumite documente, acuzaţii şi judecăţi morale care, în prezenţa obiectivităţii, s-ar fi oprit onest la persoane real vinovate de compromisuri, analizându-le situaţia în context, şi nu s-ar fi extins prin nedreaptă, absurdă generalizare la nivelul unei întregi instituţii compuse din oameni cu scăderi, merite, culpe şi responsabilităţi profund diferite”, a spus teologul Vasile Bănescu.

Conținutul cărții: denigrator pentru Biserică

Cartea nu poate fi una obiectivă, din moment ce autorul acesteia nu a trăit în religia ortodoxă.

De asemenea, mai spune Bănescu, tendința de a generaliza este una care se găsește în mai aproape toate paginile cărții scrise de austriacul Oliver Jens Schmitt.

”Istoria unei Biserici dintr-o ţară în care nu ai trăit, ca şi o istorie a totalitarismului despre care doar ai auzit şi citit, nu poate fi descifrată, înţeleasă şi scrisă obiectiv. Generalizarea rămâne mereu un păcat strigător la cerul logicii, o siluire a acesteia, iar inculparea „in corpore” prin generalizare a unei instituţii fundamentale pentru un popor o ieftină şi dezonorantă manipulare", mai spune Vasile Bănescu.

Relația Bisericii cu fosta Securitate

Nemulțumirea Patriarhiei Române vine și de la faptul că scriitorul austriac s-a referit și la trecutul unor preoți și ierarhi ortodocși care au colaborat cu Securitatea.

Ori aceste afirmații, sunt considerate ca fiind generalități, deoarece nu se poate spune un astfel de fapt decât dacă nu cunoști adevărul, în condițiile în care foarte mulți clerici au fost urmăriți și persecutați de organele de securitate.

”Oare tot colaboratori ai regimurilor de sinistră amintire au fost şi miile de clerici ortodocşi arestaţi, mutilaţi şi decimaţi în închisori? Tot colaboratori au fost 99% dintre slujitorii Bisericii care erau defăimaţi public ca retrograzi, suspecţi sau ostili „orânduirii socialiste”? Oare supravieţuitorii închisorilor comuniste, clerici sau nu, au invocat altceva decât credinţa în Dumnezeu care i-a sprijinit la graniţa dintre viaţă şi moarte când erau torturaţi de ideologii criminali, ai căror urmaşi scuipă azi în varianta totalitarismului soft pe istoria unei întregi Biserici”, a mai spus teologul Bănescu.

Scriitorul austriac cere acces liber la arhivele bisericești

Autorul cărții care a stârnit furia Patriarhiei Române spune că pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat în trecutul Bisericii, este nevoie de un acces liber la arhive.

De asemenea, mai crede Oliver Jens Schmitt, Biserica ar trebui să fie mai deschisă la problemele care sunt legate de trecutul său, și de asemenea, să accepte și alte puncte de vedere, altele decât cele oficiale.

”Ca şi armata, serviciile secrete sau academia, Biserica se fereşte de orice dezbatere în privinţa propriului trecut, şi mai cu seamă în privinţa acelui trecut care o face contemporană cu patru regimuri politice dictatoriale: carlist, legionar, antonescian, comunist. Ca istoric, am ales, fireşte, o abordare istoriografică mai degrabă decât teologică şi am urmărit Biserica Ortodoxă Română în contextul dezvoltării statului român şi a societăţii româneşti de la 1918 încoace. E o carte care se referă la BOR ca instituţie, care urmăreşte detaliile împletirii dintre BOR şi politică şi înfăţişează luptele pentru putere din Biserică. Accentul cade în aceste pagini pe relaţia Biserică-stat-naţiune, pe analiza acestei legături care continuă sa exercite o influenţă însemnată asupra ţării şi a cetăţenilor săi”, a precizat Oliver Jens Schmitt, citat de știripesurse.