Parcursul legal care îi aşteaptă pe cei doi rivali este lung. Lung şi complicat din pricina unor texte vechi de secole. Fiecare Stat ar putea să nu ratifice propriul rezultat al votului popular.
Şi dacă Trump nu recunoaşe înfrângerea, pretinzând că vrea să rămână preşedinte? „Va fi scos afară sub escortă din Casa Albă”, răspunde Biden.
Nu e aşa de uşor şi nu doar pentru că militarii sunt deja debusolaţi. Sistemul electoral american este bazat pe concesionarea din partea celui învins. În absenţa acestei probleme, intră în joc chestiuni pe care constituţionaliştii le numesc „un teren necunoscut”.
Din motive greu de sintetizat într-un articol, nici Constituţia americană ( care este din 1787), nici Electoral Count Act din 1887, unica lege care reglementează procedurile electorale, criticată încă de la lansare de jurişti fiindcă „e confuză şi cu pasaje de neînţeles”), nu indică cu claritate ce se întâmplă în caz de contestaţii care ar putea reuşi, în unele State, să blocheze proclamarea oficială a rezultatelor votului, scrie Corriere della Sera.Denunţurile şi recursurile asupra corectitudinii scrutinelor pe care echipa de campanie a lui Trump deja le distribuie în rafale în Statele câştigate de către Biden la mustaţă ar putea fi respinse în bloc (unele au fost deja respinse). Dar dacă în anumite locuri judecătorii vor lua în serios contestaţiile, unele State nu vor putea ratifica rezultatul votului popular blocând alegerea pe care o au Marii electori (după cum e cunoscut, în SUA cetăţenii nu votează direct pentru preşedinte, ci prin cei 538 delegaţi aleşi din Statele respective care la rândul lor aleg preşedintele: este vorba despre aşa-zisul Electoral College).
La acel moment s-ar deschide scenarii neliniştitoare cu parlamentele locale (să ne reamintim că în Statele unde în acest moment se spune că a câştigat Biden, ca Pennsylvania, Georgia, Michigan şi Wisconsin, aceste parlamente sunt în mâna republicanilor) care ar putea să trimită la Washington marii electori aleşi de ei, (în loc de popor direct), decid că nu este un rezultat corect al votului în termeni constituţionali. În baza legii, în fapt, marii electori trebuie să fie numiţi de State până în 8 decembrie. La şase zile după, pe 14 decembrie, aceşti 538 de delegaţi votează pentru preşedinte. Pe 3 ianuarie 2021 se va instala noul Congres, iar pe 6 Camera şi Senatul, care, reunite în şedinţă comună, vor număra voturile Electoral College.
Acelea care normal sunt doar pasaje formale, de data aceasta ar putea deveni ceva mult mai dramatic fiindcă, aşa cum explică constituţionaliştii, sistemul electoral presupune un comportament fair, constructiv, din partea rivalilor în dispută: bătălie electorală dură, dar la sfârşit învinsul recunoaşte victoria adversarului.