Băsescu: Vrem ca liberalizarea prețului la gaze pentru populație să se facă în 2020, nu în 2015
- Cristina Sb îrn
- 29 ianuarie 2012, 21:00
România s-a angajat în fața Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional că va liberaliza prețul la gaze în 2015 pentru consumatorii casnici, și în 2020 pentru cei industriali. Președintele Traian Băsescu a anunțat, astăzi, că se dorește negocierea unui calendar care să prevadă liberalizarea acestor prețuri pentru populație în 2020, și pentru agenții economici în 2015-2017.
Liberalizarea prețului înseamnă renunțarea la reglementarea tarifelor și alinierea prețului gazelor din producția internă cât mai aproape de nivelul celor din import, ceea ce ar duce la scumpiri. ”În viitoarea scrisoare de intenție a guvernului către FMI dorim o replanificare a liberalizării prețurilor la energie electrică și gaze, atât pentru populație, cât și pentru agenții economici”, a declarat Traian Băsescu înaintea participării la summitul european informal care va avea loc mâine la Bruxelles. În acest sens vor fi purtate discuții cu delegația FMI, CE și BM.
În tratatul de aderare al României la UE nu e inclus un angajament clar privind liberalizarea prețului la gaze sau energie electrică, ceea ce înseamnă că Bruxelles-ul nu are niciun instrument viabil de de constrângere a autorităților române pentru a le obliga să respecte termenele stabilite inițial.
În ceea ce privește participarea la summit, șeful statului a precizat că unul dintre obiectivele României este obținerea participării statelor non-euro la summiturile statelor euro, deoarece deciziile care se iau pentru statele din uniunea monetară afectează și țara noastră. ”Dacă zona euro intră în recesiune, în partea a doua a lui 2012, așa cum estimează analiștii, România va fi în dificultate”, a precizat Traian Băsescu. Europa suferă din cauza delocării producției
Potrivit acestuia, Consiliul informal de la Bruxelles are două obiective: formulările definitive privind Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și convergența în uniunea economică și monetară și convenirea unui plan de acțiune pentru stimularea creșterii economice și a gradului de ocupare a forței de muncă mai ales în rândul tinerilor.
Traian Băsescu a declarat, că în opinia sa, ”Europa are probleme de creștere și forță de muncă neangajată în primul rând datorită proceselor severe de delocalizare a producției către alte zone din afara UE”. ”IMM-urile nu pot rezolva singure problema ocupării forței de muncă”, a precizat acesta.
Un alt obiectiv al României este de a obține răgazul cerut privind modificarea Constituției în spritul tratatului. ”Pentru noi ar fi foarte dificil, având în vedere situația politică, să fim puși în fata termenului 1 ianuarie 2013 pentru includerea în Constituție a Tratatului. Propunerea făcuta de noi - introducerea prevederilor regulii de aur - să se faca obligatoriu la un an de la intrarea în vigoare a tratatului (nu după ce e ratificat de 12 state, n.r).”, a declarat acesta.
”Noi vom rămâne partizanii unei soluții mai îndelungate decât 1 ianuarie 2013, dacă asta nu ne exclude de la participarea la summiturile zonei euro”, a precizat președintele Băsescu.
Condiția esențială din tratat e că nu se permite ca deficitul structural să depășească 0,5% din PIB, ceea ce împinge statele către bugete excedentare. Statele care se află în procedura de deficit excesiv vor trebui să pună în aplicare programe de parteneriat economic și bugetar care vor fi supuse aprobării Comisiei Europene. În cazul în care statul nu se conformează, se sesizează Curtea de Justiție a UE ce poate stabili sancțiuni pecuniare. Românii au plătit prețul austerității. Urmează politicienii
Președintele s-a referit și la discuțiile purtate cu șefii din România ai Raiffeisen Bank și Erste, precizând că a primit asigurări că ”băncile austriece nu-și vor diminua prezența în capital pe piața românească”.
Întrebat fiind ce le va răspunde liderilor europeni dacă va fi întrebat despre protestele care se desfășoară de mai bine de două săptămâni în mai multe orașe din țară, Traian Băsescu a răspuns că le va spune că sunt proteste firești ”generate de măsurile luate de România, că românii au plătit costul austerității, rămâne să le mai plătească și politicienii”.