Reamintim că marți CCR a admis sesizările de neconstituționalitate în cazul șefului SPP, Lucian Pahonțu. Plenul Curții a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile privind constituirea Comisiei de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea activității directorului Serviciului de Protecție și Pază și a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare sunt neconstituționale.

”Absolut corectă. Gândiţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă o aprobau – ar fi creat un precedent care să vină pe urmă şi la o comisie specială care să desfiinţeze SRI sau să-l mute şi la SIE şi aşa mai departe. Curtea Constituţională a procedat absolut corect. Nu e treaba Parlamentului să facă comisii speciale de anchetă pentru un serviciu care este în subordinea CSAT şi nu a Parlamentului. Ei pot face anchete în ceea ce priveşte SRI, că îl au constituţional sub control, pot face anchete în ceea ce priveşte SIE, că îl au constituţional sub control, dar SPP este sub controlul CSAT”, a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, senator PMP, potrivit mediafax.ro.

 

DECIZIE CCR în cazul șefului SPP. Comisia parlamentară de ANCHETĂ pentru verificarea lui Pahonțu, declarată NECONSTITUȚIONALĂ

 

 

CCR a admis, marţi, sesizările PNL şi USR referitoare la înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii şefului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Lucian Pahonţu, ceea ce înseamnă că această Comisie nu poate funcţiona.

Pe 22 februarie, PNL a atacat la CCR Hotărârea Parlamentului privind înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activităţii directorului SPP, Lucian Pahonţu, afirmând că obiectivele anchetei intră în competenţa CSAT şi ale preşedintelui României.

Ce susținea PNL în sesizarea depusă la CCR

În sesizarea depusă la CCR, PNL a susţinut că "(…) pentru a respecta rolul constituţional al comisiilor de anchetă, aşa cum a fost decelat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, hotărârea de constituire a comisiei de anchetă ar trebui să aibă ca obiectiv verificarea unor situaţii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei instituţii sau a unor instituţii, în niciun caz să vizeze o persoană", potrivit unui comunicat de presă transmis Partidul Naţional Liberal către MEDIAFAX.

PNL afirmă că din 1990 şi până în prezent, au fost constituite 14 de comisii parlamentare de anchetă, dintre care niciuna nu a avut ca scop verificarea unei anumite persoane, ci au vizat activităţi ale unor autorităţi sau instituţii publice, clarificarea unor fapte/împrejurări.

"Ambiguitatea sintagmei <<implicarea în influenţarea unor decizii politice>> sau <<implicarea în plan politic>> sunt extrem de vagi, de natură să afecteze activitatea comisiei de anchetă şi a membrilor acestora, care nu vor putea să îşi ordoneze acţiunile de control pe baza unor obiective clare şi precise", afirmă PNL, potrivit sursei citate.

Liberalii spun că obiectivele depăşesc atribuţiile de control parlamentar şi intră în competenţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi a preşedintelui României.

"Obiectivele comisiei parlamentare de anchetă înfiinţate prin Hotărârea nr. 11/2018 sunt specifice, mai degrabă, exercitării unei acţiuni disciplinare decât exercitării unui control parlamentar. Astfel, potrivit art. 1 din această hotărâre, ancheta parlamentară vizează activitatea directorului SPP în calitatea sa de manager, or aceasta poate fi verificată numai de autorităţile care i-au încredinţat mandatul", susţin liberalii.

CCR a dezbătut, marţi, şi sesizarea USR care contesta decizia de înfiinţare a Comsiei de anchetă pentru verificarea activităţii şefului SPP, deoarece avea aceeaşi speţă.

USR a a motivat în sesizarea depusă la CCR că prin înfiinţarea Comisiei SPP se încalcă atribuţiile Comisiilor pentru apărare din Parlament.

 

Te-ar putea interesa și: