ACTUALIZAT. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, astăzi, la Radio România Actualităţi (RRA), că decizia pe Legea educaţiei, "încă neclară a Curţii Constituţionale (CCR), a produs o oarecare emoţie". Şeful statului s-a referit la constatarea conflictului constituţional între puterile statului şi a apreciat că nu ştie cum îşi poate asuma CCR oprirea pocedurii de angajare a răspunderii guvernului pe actul normativ. Băsescu a confirmat că "temperatura este crescută în Coaliţie", însă situaţia creată ca urmare a verdictului CCR este "un test" pentru aceasta.

"Parlamentul putea să oprească procedura asumării. În momentul în care a fixat ora şi data şedinţei pentru ca guvenul să-şi asume răspunderea, parlamentul şi-a anulat contestarea conflictului de interese", a spus Băsescu.  Şeful statului a apreciat că situaţia creată odată cu decizia Curţii este "test" pentru Coaliţie şi va fi trecut. "Şi vă mai spun o părere: Coaliţia va trece acest test. Nu putem intra într-un derapaj de instabilitate politică pentru o întâmplare", a adăugat şeful statului. "Temperatura este crescută în coaliţie. Este şi un test al coaliţiei. Nu se poate repoşa nici preşedintelui, nici premierului nici PDL, nici UDMR, nici minorităţilor, nici independenţilor că au generat această dispută. Este un test pentru verficarea solidităţii coaliţiei", a insistat Băsescu. Legea trimisă de guvern pune capăt tuturor relelor din sistemul de educaţie Şeful statului a apreciat că forma legii educaţiei "trimisă de guvern este cea mai bună care se putea obţine". "Sunt extrem de doritor ca România să aibă o lege modernă în acord cu recomandările comisiei prezidenţiale şi cu Pactul pentru educaţie semnat de toate partidele. Situaţia actuală perpetuează ineficienţa sistemului de educaţie, fabricile de diplome, clientelismul universitarilor. Această lege pune capăt tuturor relelor din sistemul de educaţie şi îl aşază pe criterii de performanţă", a spus Băsescu.

Condiţionalităţile FMI În contextul în care legea educaţiei are implicaţii în ceea ce priveşte adoptarea bugetului pe anul viitor, o condiţionalitate a FMI, şeful statului a apreciat că trecerea actului normativ este "în interes naţional". "O nerespectare a angajamentelor cu Fondul înseamnă riscul de a nu plăti pensiile şi salariile în ianuarie, dar înseamnă şi o depreciere a credibilităţii României ceea ce înseamnă că vom putea împrumuta bani la dobânzi mai mari şi pe termene mai reduse", a explicat el."Ceea ce am propus coaliţiei de guvernământ a fost hai să acţionăm rapid şi să vedem care este interesul nostru. Interesl este să menţinem acordul cu Fondul. Atunci să facem acest lucru", a adăugat Băsescu. Reexaminarea legii pensiilor, o satisfacţie dată opoziţiei Şeful statului a declarat că prin retrimiterea în parlament a Legii pensiilor "a dat satisfacţie opoziţiei"."Când am trimis legea pensiilor la reexaminare în parlament a fost o mână întinsă opoziţiei. Practic le-am dat satisfacţie de a avea legea să o mai voteze odată", a spus Băsescu. El a adăugat că a avertizat partidele din Coaliţie că, dacă nu-şi pot asuma anumite decizii, pot trece în opoziţie. "Le-am cerut partidelor din coaliţia de guvernământ să-şi servească ţara sau dacă nu să treacă în opoziţie. Dacă nu pot să-şi asume scoaterea la lumină a României să treacă în opoziţie", a spus el. Problema puterii, disciplina parlamentară

Şeful statului a identificat şi punctul slab al Coaliţiei: mobilizarea în parlament.

"După discuţia pe care am avut-o marţi cu partidele din arcul guvernament al înţeles că există voinţă să implementeze reformele. Marea problemă este disciplina parlamentară pe care trebuie să o rezolve liderii de grupuri parlamentare", a spus Băsescu. Şeful statului a avertizat că "în cazul în care actuala coaliţie nu îşi asumă realizarea programului, trebuie căutat un prim-ministru care să-şi asume un program în conformitate cu nevoile României, un program prin care să nu fie minţiti românii şi după ce se instalează să spună că trebuie să facem altfel".

Arieratele din sănătate versus reformă

Şeful statului s-a referit şi la problema arieratelor din sănătate, un punct nevralgic al negocierilor cu FMI, şi a apreciat că "găurile" din sistem nu vor mai fi acoperite, ci trebuie să se facă reformă.

"După ce guvernul a plătit două miliarde de arierate, în două săptămâni au mai apărut arierate de 1,2 miliarde pe care să le plătim. Lucru pe care şi eu şi guvernul l-am refuzat. Nu putem să mai plătim până nu se reformează sistemul medical, până nu se acoperă aceste găuri. Restructurarea trebuie să se producă. Sunt spitale în care nu ai nici o şansă să te faci bine, degeaba mai au eticheta de spital pe ele", a spus Băsescu.

El a sugerat că FMI a cerut guvernului să nu direcţioneze banii către subvenţiile în agricultură, ci spre plata arieratelor din sănătate. Preşedintele  a dat asigurări însă că subvenţiile în agricultură vor fi plătite.

De asemenea, a spus Băsescu, "în scrisoarea cu FMI s-a convenit că, după ce vom absorbi fondurile europene contractate, după şase luni căutăm împreună soluţii pentru a continua investiţiile".

În privinţa legii salarizării unitare, şeful statului a spus că aceasta ar putea fi adoptată prin asumarea răspunderii guvernului, ca urmare a condiţiilor pe care FMI le are privind trecerea actului normativ până la sfârşitul anului.

"Este o opţiune pentru că alternativa ar fi suspendarea acordului cu FMI", a precizat Băsescu. Preşedintele pledează pentru relaxarea condiţiilor de angajare / disponibilizare a anagajaţilor

Şeful statului a pledat pentru flexibilizarea codului muncii în sensul "relaxării" condiţiilor de "disponibilizare" şi angajare a lucrătorilor. "Datorită rigidităţii codului muncii, şi avem o evaluare foarte corectă, sunt peste 1,6 milioane de români care lucrează la negru. Asta datorită prvederilor codului muncii care face foarte grea disponibilizarea unui angajat. Şi atunci patronul angajează la negru. Trebuie să se relaxeze condiţiile în care un patron poate angaja şi poate disponibiliza. De exemplu în agricultură unde sunt munci sezoniere şi unde poate să-l angajeze când începe culesul porumbul şi îl poate disponibiliza la sfârşit".

Clarificarea "etichetei majoritate toxică"

Preşedintele Băsescu a încercat să clarifice eticheta de "majoritate toxică" şi a precizat că nu s-a referit la actuala coaliţie guvernamentală, ci la o majoritate parlamentară care ar contiua să aibă probleme cu votarea legilor. El i-a repoşat moderatoarei RRA că îi atribuie incorect calificareai actualei coaliţii drept "majoritate toxică". "O clipă! Marea mea rugăminte este ca, măcar în dialogul cu mine, postul naţional să rămână un post de informare şi nu... Că asta spune Vîntu, că aş fi spus. Televiziunea lui Vîntu aşa spune. Televiziunea lui Voiculescu spune tot aşa, că aş fi spus . Eu nu am citatul tot, am rugămintea să-l cerem de la Documentare să-l citiţi tot şi pe urmă etichetarea este valabilă. Dar nu mergem pe ce ne dă Vîntu la Radio România Actualităţi, nu merge!", a declarat preşedintele.

La finalul emisiunii moderatoarea a dat citire citatului integral al afirmaţiei şefului statului făcut la emisiunea de la TVR. "Pe mine mă interesează numai, în mod strict, o majoritate indiferent ce culoare politică are, care să fie responsabilă faţă de ţară, nu o majoritate care să spună, nu o majoritate care să nu se adune la voturile importante. O asemenea majoritate este toxică pentru ţară şi nu e o majoritate", a rostit moderatoarea declaraţia lui Băsescu de la TVR. Apoi continuat "Aceste condiţii le-aţi enumerat şi la radio". Traian B[sescu i-a replicat: "Nu toate, pentru că răspunsul nu a fost pregătit, pur şi simplu a fost spontan. Simpla alăturare majoritate toxică...Majoritate (e toxică, n..r.) dacă toate acestea se întâmplă şi continuă, sigur că nu mai e o majoritate care serveşte ţara", a replicat Băsescu, sugerând că el a vorbit în termeni generali despre condiţiile în care o majoritate devine "toxică" şi nu a susţinut că actuala majoritate este în acest fel.

Creşterea salariilor şi disponibilizări Întrebat dacă disponibilizările în sectorul bugetar sunt o condiţie pentru creşterea salariilor Traian Băsescu a răspuns: "Nu putem ieşi din anvelopa salarială de 39 de miliarde. Trebuie discutat cu sindicatele dacă vor înţelege că pot fi parteneri rezonabili şi că nu putem ieşi din avelopa salarială de 39 de miliarde. M-am săturat de bogătaşii de la sindicate care se prefac că mor de grija celor pe care îi reprezintă şi nu au altă grijă la negocieri decât să-şi pregătească declaraţia de dup în care să ţipe că preşedintele nu e bun guvernl nu e bun. Cea mai mare parte a sindicaliştilor sunt prin consilii de administraţie ale lui Sorin Ovidiu Vîntu, au obligaţii faţă de el... Mi-aş dori o abordare responsabilă a sindicatelor".