Băsescu cere Guvernului un contraraport

Băsescu cere Guvernului un contraraport

Preşedintele a cerut guvernului să elaboreze un contraraport, parlamentului - sesiune extraordinară şi a criticat Comisia Europeană pentru referirile la problema achiziţiilor publice.

Modificările marca Gyorgy Frunda aduse legii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) sunt criticate dur de Comisia Europeană (CE), care precizează că, în acest moment, angajamentele asumate de România în privinţa luptei anticoruţie nu sunt onorate.

Preşedintele Traian Băsescu a apreciat drept corecte observaţiile din raport, susţinând însă că felul în care CE a formulat anumite concluzii este "nedrept" şi "exagerat".

CE: noua lege ANI, neconformă cu angajamentele

Ne puteți urmări și pe Google News

În raportul dat astăzi publicităţii, Comisia recomandă corectarea actului normativ, recent declarat neconstituţional, atrăgând atenţia că forma ieşită din Senat "compromite grav eficacitatea procesului de verificare, sancţionare şi confiscare a bunurilor nejustificate, limitează transparenţa intereselor financiare şi economice ale demnitarilorşialefuncţionarilor publici şi exclude sancţiunile disuasive care protejează împotriva corupţiei".

Pe 30 iunie, senatorii şi-au dat votul final pe lege, introducând două hibe majore: anularea comisiilor care puteau controla diferenţele nejustificate de avere şi secretizarea bijuteriilor, tablourilor şi a adreselor caselor demnitarilor. Noua lege, susţine Comisia, neconformă cu angajamentele asumate de România, întrerupe evoluţia încurajatoare a ANI, ale cărei rezultate sunt remarcate şi în acest raport.

"În prezent, Comisia consideră că noua lege privind ANI reprezintă un important pas înapoi în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi că aceasta nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării. La 19 iulie, Curtea Constituţională a hotărât că versiunea revizuită a legii este neconstituţională. Acest fapt oferă oportunitatea de a adopta o nouă lege în conformitate cu obligaţiile României", se arată în raport.

Băsescu, replică la Raport

Preşedintele Traian Băsescu s-a arătat de acord cu faptul că "modul în care ANI a fost schilodită" îndreptăţeşte criticile CE. În opinia sa, responsabilitatea aparţine Curţii Constituţionale şi Senatului, care a operat ultimele modificări.

Deşi a calificat drept corecte observaţiile tehnice ale CE, Băsescu s-a arătat extrem de deranjat de una din concluziile raportului şi anume că "România şi-a încălcat angajamentele de la aderare". "De la acest incident - legea ANI - să arunci o tentă profund negativă când au fost suficiente progrese - remarcate în raport - mi se pare o exagerare", a comentat el.

Preşedintele a subliniat că această etichetă, ajunsă deja "în toate cancelariile europene", este inacceptabilă. Pentru a remedia situaţia, a adăugat Băsescu, guvernul va face un raport privind plusurile şi minusurile înregistrate de România în privinţa justiţiei. "Raportul" va fi trimis fiecărui şef de stat, dar şi la CE.

Preşedintele s-a declarat de acord cu observaţiile CE privind deficienţele legate de achiziţiile publice, dar a precizat că această temă nu ar fi trebuit să apară în Raport, deoarce nu face parte din domeniile stabilite în Mecanismul de cooperare şi verificare.

Alarmă în privinţa primirii României în Schengen

Replica dură dată CE a fost motivată de şefului statului şi prin prisma viitoarei decizii privind primirea României în spaţiul Schengen. Traian Băsescu a afirmat că tendinţa raportului CE publicat ieri îi generează "îngrijorări viitoare" legate de aderarea la spaţiul Schengen.

"Merităm să intrăm în spaţiul Schengen", a subliniat şeful statului, care a menţionat că, până în prezent, au avut loc şapte inspecţii pe tema modului în care autorităţile române au îndeplinit condiţiile pentru aderarea la Schengen în martie 2011. "Toate cele şapte rapoarte au avut concluzii pozitive. Sperăm ca şi ultimul să fie la fel", a afirmat Traian Băsescu.

SESIUNE DE VARĂ

Parlamentarii, chemaţi din vacanţa

După publicarea Raportului CE, preşedintele Băsescu a anunţat că va cere mâine convocarea parlamentului în sesiune extraordinară "în prima decadă a lunii august". Pe agendă, cere corectarea legii ANI, dar şi adoptarea "legii micii reforme în justiţie" plus continuarea proceselor întrerupte până acum prin excepţii de neconstituţionalitate.

Contactaţi de EVZ înainte de anunţul preşedintelui pentru o estimare privind varianta sesiunii extraordinare, preşedinţii celor două Camere parlamentare nu au arătat că s-ar grăbi în acest sens.

"Mă consult cu liderii partidelor cu privire la data unei sesiuni extraordinare. Imediat ce am un răspuns voi anunţa", a explicat Roberta Anastase. Mircea Geoană, pe de altă parte, susţine că nu-i poate chema pe aleşi din vacanţă înainte ca guvernul să vină cu un nou proiect şi să-l treacă prin comisiile parlamentare.

"Nu, în acest moment este obligaţia guvernului să vină cu o formulă. Nu poţi să ai sesiune extraordinară decât dacă ai un text iniţiat clar şi discutat în comisii. Abia în clipa aceea ne vom gândi, sigur, la cea mai accelerată procedură", a precizat Geoană. (Anca Simina)

PASAREA RESPONSABILITĂŢII

Frunda: "Comisia a confirmat ceea ce am spus eu"

Autor al amendamentelor care au masacrat legea ANI, senatorul UDMR Gyorgy Frunda nu-şi asumă nicio responsabilitate privind semnalele negative de la Bruxelles. El susţine chiar că raportul Comisiei confirmă punctele sale de vedere.

"În privinţa legii ANI, cred că raportul prezintă aceleaşi puncte de vedere pe care le-am exprimat şi eu în parlament. Raportul susţine o lege ANI în conformitate cu Constituţia, aşa cum am afirmat şi eu. Practic, Comisia a confirmat ceea ce am spus eu", a declarat Frunda, pentru HotNews.ro.

Gyorgy Frunda a adăugat că nu crede că amendamentele adoptate la propunerea sa sunt cele care au determinat criticile din raport. "Nu cred că eliminarea comisiilor de cercetare a făcut Comisia să fie atât de critică", a mai spus senatorul UDMR.

"Raportul prezintă aceleaşi puncte de vedere pe care le-am exprimat și eu. Nu cred că eliminarea comisiilor de cercetare a făcut Comisia să fie atât de critică.“ GYORGY FRUNDA, senator UDMR

Stoica: responsabilitatea e a întregii clase politice

Vicepreşedintele PDL Valeriu Stoica consideră că întreaga clasă politică este vinovată pentru raportul negativ al CE.

"Desigur că PDL nu poate să se derobeze de răspunderea proprie, pe care o are, dar nu este vorba doar despre PDL, este vorba, în principal, despre cei care au mutilat reglementarea ANI în parlament", a declarat Stoica.

Din tabăra opoziţiei, deputatul PNL Tudor Chiuariu particularizează vinovăţia: guvernul şi majoritatea parlamentară care-l susţine. "Comisia Europeană pune semnul egal între guvernul Boc şi guvernul Năstase în ceea ce priveşte tolerarea corupţiei, a conflictelor de interese, a fraudei fondurilor europene", a susţinut Chiuariu, citat de Mediafax.

Acelaşi ton şi dinspre PSD. "Din păcate, nu e nicio supriză Raportul de ţară, în sensul că de şase ani, de când domnul Băsescu este preşedinte şi luptă cu corupţia, avem numai rapoarte negative", a declarat preşedintele PSD, Victor Ponta.

Gitenstein: Existenţa unei Agenţii funcţionale e crucială

Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gitenstein, a reiterat astăzi, după prezentarea Raportului, importanţa ANI.

"Existenţa unei agenţii funcţionale de verificare a averilor demnitarilor este crucială în lupta împotriva corupţiei şi necesară pentru ca România să îşi poată îndeplini obligaţiile impuse de calitatea de membru al UE şi să asigure transparenţa aşteptată de cetăţenii americani şi de companiile americane care îşi desfăşoară activitatea în România", a susţinut Gitenstein, într-un comunicat.