Președintele Traian Băsescu a declarat astăzi că "scutirile din interes electoral" în politica fiscală trebuie să înceteze, excepțiile de la impozitare dând "sentimentul că unii nu datorează nimic statului".

"Reforma fiscală e parte a reformei statului. Cu cât mai multe excepţii de la impozitare cu atât mai mult sentimentul că unii nu datorează nimic statului. Categorii care vrem să le aducem la vot nu le impozităm. Nu mai putem continua pe ideea scutirilor din interes electoral", a spus şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu participă la dezbaterea "reforma instituţională a statului român. Statul asistenţial, statul minimal sau statul eficient", organizată de Institutul de Studii Populare.

Cele mai importante declaraţii ale şefului statului:

• Încep cu o mică remarcă, cu privire la afirmaţia că eu sunt principalul autor al impulsului politic pentru reformarea statului. A avut şi un cost enorm şi vă rog să vă uitaţi în sondaje, dar e un risc asumat.

• Celor care, de asemenea, au probleme de memorie legate de campania din 2009, le-aş aduce aminte că la începutul campaniei se dădeau primele patru zile de concediu fără plată şi în decembrie, înainte de turul doi, s-au dat următoarele patru zile.

• E foarte greu să susţină cineva că una am făcut în campanie şi alta am făcut.

• Trebuie să definim ce înseamnă stat social aici, la noi în Carpaţi.

• Una e să impui un stat social într-o ţară dezvoltată şi alta într-o ţară ca România cu o economie în dezvoltare.
• Cum a înţeles stânga statul social putem vedea în 2007-2008.

• Nici Europa nu mai poate rezista în sintagma de stat social aşa cum a fost aplicată în statele vechi ale UE. Măsurile luate ne demonstrează că în ţările vechi ale Uniunii se fac paşi înapoi în ceea ce priveşte statul social.

• Cât de bine primite au fost măsurile luate de guvern, vedem toţi. Statul asistenţial nu mai putea funcţiona în România.

• Reforma statului implică o reformă în adoptarea bugetelor de stat. Bugetul trebuie să fie multianual, predictibil, cheltuielile trebuie să fie transparente orientate pe proiecte, cheltuielile trebuie depolitizate.

• A fost o generozitate excesivă din punct de vedere a ajutoarelor, mânată de interese politice. Rezultatul a fost o stimulare a nemuncii.

• Reforma statului nu poate să ocolească un sistem de salarizare echitabil, un sistem de pensii echitabil, un sistem de justiţie eficient şi nu putem concepe o Românie modernă fără un Cod al muncii care să flexibilizeze piaţa muncii.

• Nu poate fi conceput un stat modern fără justiţie, una modernă. Aici avem şi noi o pasiune să ne autoflagelăm, dar şi a aliaţilor noştri. Totuşi cifrele încep să contrazică percepţia: sunt câteva sute de grupuri demantelate de procurori, sunt câteva sute de ofiţeri şi vameşi scoşi din sistem. Statisticile arată că România devine tot mai eficientă în lupta contra corupţiei. Sigur, ne uităm şi la procesele soluţionate, dar pentru asta a fost adoptată legea micii reforme în justiţie.

• Nu putem privi la România ca la un stat modern fără o reformă constituţională acompaniată de o reformă electorală. Am făcut un pas mic cu votul uninominal în formă compensată.

• România are nevoie cel puţin în următorii zece ani de guverne stabile, de majorităţi stabile. E nevoie de o soluţie tranşantă: ori vot uninominal într-un singur tur şi câştigă colegiul electoral pentru parlament candidatul care are cele mai multe voturi, ori uninominal în două tururi, majoritar Astfel se poate da stabilitate României.

• Reforma constituţională, în ceea ce mă priveşte încerc să mă limitez la rezultatul referendumului: o singură cameră şi un număr redus de parlamentari la 300.

• Este clar că în momentul de faţă partidele toate şi, în principal partidul de guvernământ, au nevoie de reforme interne care să stimuleze noi generaţii de lideri. Este nevoie de o generaţie de politicieni relativ experimentaţi, dar cărora să li se permită accesul la vârful partidelor.

• Apare câte un îndurerat de patrie şi se plânge că nu avem o strategie. România are o singură strategie şi aceea finanţată. Dacă ideea e să mai facem un colectiv de minţi luminate să ne dăm ifose, eu le zic că nu voi pica într-o astfel de capcană.

• România are un singur program finaţat, stabilit cu UE pe cele 7 programe operaţionale.

• Cred că o strategie constructivă e să aplicăm ce am convenit odată cu intrarea noastră în UE. Pentru ce să ne pierdem vremea că ne-ar mai trebui o strategie?

• Oricâte ajutoare vrei să dai se îmbracă sub sintagma stat social. Politica socială trebuie să fie focusată pe cei care au nevoie de asistenţă socială, nu pe cei care pot şi au pământ în spatele casei, dar aşteaptă ajutorul social şi lasă pământul nelucrat.

• Eu la 17.00 voi avea o întâlnire cu toţi factorii de decizie din instituţiile militare. Este evident că nu s-a răspuns nevoii de a se transmite până la 1 decembrie adeverinţele de venit din diverse locuri de muncă. Poate era şi dificil în unităţile militare să alerge un rezervist pe la poarta unităţi pe unde a lucrat. Dar ce ştiu, reconfirmat astăzi, este că foarte puţine pensii vor scădea.

• În general aplicarea noii legi, mai ales pentru cei care după ce au plecat din armată au lucrat undeva, le aduce pensii mai mari. Problema este însă de comunicare publică defectuoasă la toate minsterele şi instituţiile militarizate şi soluţia pe care au adoptat-o, neavând terminate calculele, să transmită pensionarilor militari un minim, funcţie de venitul mediu în instituţie... ceva de genul acesta..

• Guvernul nu a avut nici un sprijin public să-şi ducă la capăt măcar ideile bune. Au fost interese ale unor oameni de afaceri ca statul român să intre în colaps. Ei, uite, că nu a intrat şi nu va intra. Ar fi vrut ca ei să vină la Realitatea şi la Antena cum e cu România pe care au avut-o în mână.

• Dacă ne uitam la marii datornici la bugetul de stat, găsim regiile autonome. România nu-şi poate permite să mai continue nerestructurarea acestor regii. Sunt datorii de sute de milioane de lei, la cea mai mare parte a regiilor autonome ale statului. Trebuie să fie unul dintre obiectivele anului 2011 - declanşarea unor procese de ajustare a cheltuielilor în regii. Sigur, implică abordări poate mai aspre în discuţiile cu sindicatele, dar acest lucru trebuie să se întâmple, pentru că, până la urmă, păgubiţi sunt tocmai cei pe care liderii sindicali susţin că-i apără.