Şeful statului i-a garantat ieri lui Horia-Roman Patapievici un nou mandat în fruntea Institutului Cultural Român şi a dat ca temă viitorului guvern corectarea bugetului instituţiei.

Preşedintele Traian Băsescu i-a promis ieri public lui Horia-Roman Patapievici reconfirmarea la şefia Institutului Cultural Român (ICR), cu toate că mandatul său urmează să expire abia în ianuarie. Anunţul venit cu două luni mai devreme a fost făcut la bilanţul ICR şi însoţit de un adevărat elogiu la adresa institutului.

La ultima şedinţă în plen a actualului Consiliu de conducere al ICR, Băsescu a făcut şi o a doua mare promisiune: garantarea că bugetul pe 2009 al ICR, redus în proiectul guvernului actual cu 40% faţă de acest an, nu va fi diminuat.   Buget, „din dragoste pentru cultură“

„Ar fi un mare păcat ca guvernul care se instalează să nu corecteze bugetul redus. Politicienii trebuie să-şi manifeste dragostea pentru cultură prin bugetul acordat“, a spus preşedintele, adăugând cultura, după educaţie şi sănătate, în lista de priorităţi „care trebuie să rămână chiar şi în situaţii de criză“.

Promisiunea lui Băsescu că va face „tot ceea ce este necesar“ pentru ca bugetul „să nu fie diminuat“ a venit pe fondul nemulţumirii ICR după alocarea, prin proiectul pentru 2009, a numai 32 milioane de euro din cele 50 acceptate iniţial de Ministerul Finanţelor. Reducerea cu 40% a sumei alocate ar afecta, potrivit lui Patapievici, în principal proiectele derulate de cele 16 institute din străinătate, care primesc, în medie, câte 200.000 de euro pe an. „Nu este puţin, este scandalos de puţin. Avem alocat în medie pentru un institut de la vârf aproape la fel de mult cât avea Polonia pentru filiala din România în 2005. Cam pe aici ne situăm“, a spus preşedintele ICR.

Al doilea semnal public pe care a ţinut să-l dea Băsescu a fost susţinerea lui Patapievici la ICR şi după alegeri. „Nu vizez o schimbare a conducerii institutului în ianuarie. Îmi permit de pe acum, în noiembrie, să vă doresc succes pentru următorii patru ani“, le-a spus şeful statului celor din conducere, insistând să demonstreze „neutralitatea ICR din punct de vedere politic“.

Ca „preşedinte de onoare al institutului, şi nu simplu vizitator“, aşa cum s-a prezentat, Băsescu a girat indirect inclusiv pentru expoziţiile din străinătate criticate recent în presă. „Apreciez curajul de a nu merge pe cultura de patrimoniu, ci pe cultura modernă. Trebuie să ne exprimăm în ton cu lumea în care trăim“, a comentat preşedintele.   BILANŢ

Peste 2.700 de evenimente   La final de mandat, conducerea ICR (Horia-Roman Patapievici - preşedinte, Tania Radu şi Mircea Mihăieş - vicepreşedinţi, şi Dan Croitoru, secretar general) a venit cu un raport voluminos. Între 2005-2008, instituţia a organizat peste 2.700 evenimente, 390 de conferinţe, 900 de proiecţii de film, 460 de expoziţii şi 700 de concerte. Prin programul de traducere, 130 de volume din literatura română au fost publicate deja sau sunt în curs de apariţie peste hotare. La sugestia lui Traian Băsescu, în viitor, pe lângă celelalte 16 institute din străinătate ar putea fi înfiinţate încă două, la Seul şi Damasc. (Florentina Ciuverca)

DIRECTORII INSTITUTELOR AVERTIZEAZĂ

„Ne pierdem credibilitatea în străinătate“ Cu un buget din care s-ar putea tăia 40%, directorii celor 16 institute culturale româneşti din străinătate prevăd un an de adevărată criză financiară. Dacă decizia premierului Călin Popescu-Tăriceanu va fi adoptată de parlament, ei se tem că vor fi forţaţi să abandoneze proiecte importante şi să se întoarcă la manifestările culturale „sărăcăcioase“ de altădată.

„Cel mai dificil va fi să gestionăm riscul de a fi percepuţi ca o minune care a durat trei zile. La Londra ne-am construit o identitate instituţională apreciată - ca partener de calitate, «nou» şi de succes pe piaţa culturală. Nu întâmplător cred că jurnalul-video despre «asaltul nostru cultural» asupra Marii Britanii a fost premiat la Erasmus Euromedia Awards la Viena“, declară Gabriela Massaci, director ICR Londra.   În 2009, din cauza bugetului „amputat“, ar trebui să taie din program, printre altele, seria de dezbateri „Close-Up“ (în parteneriat cu London Festival of Europe), sezonul de film de la Belfast şi Oxford, participarea românească la London Jazz Festival şi pe cea a standului nostru la Târgul Language Show. ICR Stockholm, model pentru suedezi

Directorul ICR Stockholm, Dan Shafran, e convins că abandonarea multor proiecte ne va afecta serios credibilitatea în străinătate. „Cum marea majoritate a programelor noastre sunt elaborate în colaborare cu parteneri suedezi şi urmează să se desfăşoare pe importante scene suedeze, anularea acestor evenimente va fi o lovitură serioasă pentru credibilitatea noastră, lucru care ne va afecta cel mai mult. Nu ne putem explica de ce am fi «pedepsiţi» pentru că ne facem treaba“. Nu doar credibilitatea ne va fi zdruncinată, crede Shafran, ci şi imaginea ţării în afară, de vreme ce guvernul nu se mai „îngrijeşte“ de ea. „Decizia vine într-un moment în care ICR Stockholm este considerat de suedezi unul dintre cele mai active institute străine din capitala Suediei. Aici, România este astăzi dată drept exemplu de cum trebuie o ţară să-şi susţină cultura. Simţim că ni se taie aripile tocmai acum, când ne-am luat zborul“, spune directorul ICR, care nu a stabilit încă la ce proiecte va renunţa. Executaţi cu un „hârşti“ din pix Amputarea din bugetul ICR vine din „stereotipurile de care premierul şi clasa politică n-au scăpat: «cultura la coadă» şi «cine-mparte parte-şi face», consideră Brânduşa Armanca, directorul ICR Budapesta şi Filiala Seghedin: „Proiectul de buget al ICR pe 2009 s-a făcut fără criterii de eficienţă, fără analize serioase, fără respect pentru competenţa managerială, cu un simplu „hârşti“ din pix“. Acest gest simplu ne întoarce la austeritatea de altădată, la veşnicii căluşari trimişi să ne reprezinte ţara. „ICR nu mai prezintă lumii în anii din urmă o faţă umilă, cu programe sărăcăcioase destinate unui public parohial. Tocmai de asta ne temem, ca directori în străinătate, să nu fim siliţi să facem paşi înapoi spre programe minore. Vrem să aducem în 2009 în Ungaria concerte clasice fiindcă va fi anul Festivalului Enescu. Cum să aduci o orchestră simfonică fără bani?“, adaugă Armanca. Redevenim „neserioşi“

Unul dintre statele cu o nevoie serioasă de „injecţie“ culturală din partea României este Italia, unde tabloul ţării noastre nu e deloc flatant. „Ce va spune partenerul italian dacă până şi o instituţie cu cel mai înalt nivel de reprezentativitate - culturală şi diplomatică - a României nu îşi respectă angajamentele? Acesta ar fi, pentru noi, principalul efect al eventualei diminuări dramatice a bugetului alocat pe 2009: «imaginea» de neseriozitate şi inconsecvenţă, care nu ar face decât să se «adauge» stereotipurilor negative din societatea italiană privindu-i pe români. Iar tristul paradox este că am elaborat pentru 2009 o strategie (şi un logo) intitulate tocmai... «Amprente culturale româneşti»!“, explică Monica Joiţa, director ad-interim al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

Directorii ICR-urilor se simt discriminaţi de guvernul actual, care a promis creşterea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor la un istoric 1%, dar a tăiat masiv din cel al ICR-ului, de care depinde răspândirea culturii româneşti în lume.

„Faptul că pentru Ministerul Culturii s-au găsit bani chiar pentru un buget mărit, în timp ce pentru aceeaşi cultură română, dar promovată de ICR, s-au operat reduceri bugetare drastice, dovedeşte că motivul real, care a stat la baza luării deciziei discutate aici, pare să fi fost atitudinea (cel puţin de neînţelegere dacă nu de dezaprobare) faţă de actuala echipă de conducere de la ICR“, e de părere Mihai Maxim, directorul ICR „Dimitrie Cantemir“ din Istanbul. La final de an, se pregăteşte nu doar de bilanţ, ci de renegocierea tuturor proiectelor pe 2009 cu partenerii turci, pentru a se „încadra“ în bani.

România are institute la Berlin, Bruxelles, Lisabona, Londra, New York, Istanbul, Madrid, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia, Stockholm, Budapesta - cu filiala Seghedin -, Viena şi Veneţia, toate create între 2004 şi 2008.

Brânduşa Armanca, directorul ICR Budapesta: "Proiectul de buget al ICR pe 2009 s-a făcut fără criterii de eficienţă, fără analize serioase, fără respect pentru competenţa managerială, cu un simplu «hârşti» din pix."