România, alături de celelalte state ale UE, va fi evaluată de Comisia Europeană pe cheltuirea fondurilor structurale pentru integrarea romilor. Raportul va fi gata la sfârşitul anului.

Comisia Europeană (CE) a creat, la începutul lunii trecute, un grup de lucru dedicat romilor, care are misiunea să verifice modul în care statele membre ale Uniunii Europene folosesc fondurile alocate acestei etnii, un raport în acest sens urmând să fie prezentat în decembrie.

"Vrem să vedem eficacitatea folosirii fondurilor structurale în integrarea romilor, să ştim unde n-au fost folosite. CE va monitoriza atent, în următoarele luni, rezultatele utilizării banilor", a anunţat, ieri, comisarul european pentru ocupare, afaceri sociale şi incluziune, Laszlo Andor.

Prezent în România, oficialul a adăugat că, în primăvara lui 2011, va fi gata şi prima strategie europeană comună pentru integrarea romilor, pe care toate statele vor trebui să o pună în aplicare.

Repatrierile din Franţa, "un eveniment nefericit"

Decizia a fost luată în contextul recentelor repatrieri operate de Franţa, care i-au vizat pe aproape 1.000 de romi din România şi din Bulgaria. Politica Franţei a fost criticată însă de comisarul Andor, care a catalogat-o ca pe "un eveniment nefericit" şi care nu rezolvă situaţia.

Cât despre ipoteza că Franţa are un potenţial mare de lobby şi ar putea lega problema romilor de accederea României la Schengen, comisarul a arătat că "nu există şi nici nu trebuie să se facă vreo legătură între cele două". "Şi dacă s-ar bloca aderarea la Schengen, romii tot ar putea circula liber, deci ar fi un lobby inutil", l-a completat directorul executiv al Alianţei Civice a Romilor din România, David Mark.

INVESTIŢII FĂRĂ REZULTATE

România a primit 30 de milioane de euro pentru integrarea romilor

Din 2007, de la momentul aderării la UE, şi până acum, România a beneficiat de aproape 30 de milioane de euro din fonduri europene pentru proiecte şi programe destinate integrării romilor, după cum au estimat reprezentanţii organizaţiilor din domeniu.

Dintre acestea, cele mai de succes, lăudate, de altfel, şi la nivel european, au fost "Mediatorul sanitar" şi "Mediatorul şcolar", două programe prin care s-a urmărit îmbunătăţirea standardului de viaţă în comunităţile rome. La acestea, se adaugă "Expertul local" - o persoană de legătură în tre primărie şi comunitatea romă.

Proiecte "abandonate"

Însă, din cauza procesului de descentralizare administrativă, aceste proiecte au ajuns pe mâna primarilor, care n-au mai alocat banii necesari continuării lor, susţine directorul executiv al Alianţei Civice a Romilor din România, David Mark.

În plus, apar şi problemele care "derivă din administraţia ineficientă, la care se adaugă corupţia cu care se confruntă administraţiile locale", adaugă Nicolae Gheorghe, reprezentantul organizaţiei Pakiv şi unul dintre cunoscătorii proiectelor de integrare a romilor.

"Problema romilor, aşa cum o discutăm acum, este o bună ocazie de a încerca să reformăm administraţia românească, să o facem să devină aptă să gestioneze situaţia şi fondurile europene care ne aşteaptă", arată acesta, subliniind că au existat multe proiecte bune, mai ales la nivel local.

Unul dintre puţinele proiecte de la nivel central care şi-au propus să schimbe mentalitatea românilor despre etnia romă a fost S.P.E.R (Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă), finanţat tot din fonduri europene, ai cărui coordonatori dezvoltă acum un proiect de integrare socială şi economică a meşteşugarilor romi, pentru a-i ajuta să-şi adapteze îndeletnicirile.

Goniţi de sărăcie

În ciuda acestor proiecte, la care se adaugă locurile gratuite oferite romilor în universităţile de stat, "asistăm la o deteriorare continuă a situaţiei romilor", susţine David Mark.

"România a aplicat un program de măsuri destinat incluziunii romilor, însă problema rămâne nivelul lor de trai. Nevoia de supravieţuire îi trimite în alte state", îl completează europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.

De altfel, şi comisarul european pentru ocupare, afaceri sociale şi incluziune Laszlo Andor s-a arătat indignat de un paradox al Europei, văzut ca un continent bogat: "Tinerii romi sunt crescuţi în ghetouri urbane sau în aşezări rurale izolate".

Prin urmare, începând din primăvara anului viitor, toate statele europene vor fi obligate să implementeze şi să monitorizeze o strategie comună de incluziune a romilor. "Paradoxul Europei este că tinerii romi sunt crescuţi în ghetouri urbane sau în aşezări rurale izolate.", LASZLO ANDOR, comisar european

STUDIU UNICEF

"Şcolile cu mulţi romi, mai slabe calitativ"

"Pe măsură ce creşte ponderea de copii romi dintr-o şcoală, descreşte calitatea dotărilor materiale de care dispune aceasta", arată Raportul "O şcoală pentru toţi", realizat de Agenţia Împreună şi Unicef, în 100 de şcoli care au elevi de etnie romă.

Concret, susţin autorii cercetării, dacă într-o şcoală învaţă un număr mai mare de romi, "scade probabilitatea ca aceasta să dispună de laboratoare de specialitate, precum şi de o sală ori un teren de sport". Aceeaşi situaţie este valabilă şi atunci când vine vorba despre bibliotecă, computere sau despre aviz de funcţionare pentru unitatea de învăţământ.

Profesori de şapte ori mai puţin pregătiţi

Raportul mai arată că aceste şcoli sunt deficitare şi la capitolul resurse umane. Astfel, "şcolile cu ponderi importante de elevi romi dispun în mai mică măsură de cadre didactice calificate şi de consilieri şcolari". Mai exact, profesorii din şcolile analizate au urmat, în medie, doar şapte ore de formare continuă în 2008-2009, valoare de şapte ori mai scăzută decât cea stipulată de lege. Asta pentru că, susţin autorii, autorităţile locale investesc mai puţin în instituţiile de învăţământ unde preponderenţi sunt elevii romi.

Cât priveşte abandonul şcolar, acesta s-a situat la 9%, dar 76% dintre elevii repetenţi în anul 2008-2009 erau romi, potrivit raportului. În plus, 2% dintre copiii romi nu au mers niciodată la şcoală.

Principalele motive menţionate de respondenţi sunt sărăcia (44%), rezultatele nesatisfăcătoare la învăţătură, dar şi lipsa garanţiei că educaţia aduce un loc de muncă. Aceste date vin să contrazică opinia generală potrivit căreia căsătoriile timpurii şi opoziţia părinţilor îi ţin departe de şcoală pe copiii romi.

Autorii studiului susţin că au întâlnit segregarea pe criteriul etnic, în şcoli şi în clase, în 31% din unităţile de învăţământ analizate. Iar problema semnalată de aceştia în procesul desegregării este "reticenţa cadrelor didactice, dar şi a părinţilor, romi şi neromi, de a desfiinţa clasele separate de romi".