„Am două slujbe, part-time ce-i drept, şi muncesc ca o nebună în loc să-mi văd de şcoală. Chiulesc de la cursuri, ajung să nu înţeleg seminariile, sunt în urmă cu referatele, las totul pe ultimul minut şi prestaţia mea academică scade văzând cu ochii în fiecare zi. În loc să mă odihnesc în weekend sau să balansez şcoala cu ceva socializat, mă duc la lucru. N-am avut Crăciun, An Nou, Mărţişor şi, probabil, nu voi avea nici Paşte”, scrie, cu năduf, Cristina Stoian, masterandă la Universitatea Birmingham, Marea Britanie.
A câştigat acum doi ani o Bursă Specială Guvernul României (BSGR) prin care statul român se angaja să-i plătească taxele de studii, cazare şi masă.
Ca şi Cristina, ceilalţi 140 de bursieri din acest program se angajau să obţină rezultate bune la studii şi, la final, după ce se întorceau în ţară, să lucreze o perioadă, între trei şi cinci ani, în administraţia publică. 38 dintre bursieri n-au mai primit bani de întreţinere de patru luni şi zece dintre ei - nici taxele pentru studii (până la 30.000 de euro pe an). Bursierii au examenele compromise pentru că nu mai au acces la bibliotecă, mulţi sunt pe punctul de a fi daţi afară din cămine şi pot pierde bursa. În contract este specificat clar că întreruperea studiilor, atâta timp cât nu se face pe caz de boală, îl obligă pe student să-i înapoieze statului român fiecare leu. Chiar dacă poartă întreaga vină, guvernul nu păţeşte nimic. Muncesc în loc să înveţe Cristina Stoian a făcut Facultatea de Chimie de la Universitatea de Vest din Timişoara, master în Chimie la aceeaşi universitate, studii aprofundate în „Managementul financiar pentru sectorul public” la Facultatea de Ştiinţe Economice şi cinci ani de doctorat în chimie, întrerupt în ultimul an pentru a pleca cu BSGR în Marea Britanie. În emailul ca o scrisoare din exil, Cristina povesteşte cum, pe zi ce trece, îi e din ce în ce mai greu să recupereze studiile şi datoriile.
„Nu mi-am cumpărat manualele necesare pentru acest trimestru şi din cauza asta nu îmi pot face referatele (studiile de caz sunt din cărţi, care se află în două-trei exemplare în bibliotecă şi niciodată nu am şansa să le prind disponibile) şi am rămas în urmă incredibil de tare cu studiul pentru examene. În plus, nu am bani să-mi cumpăr bilet de avion ca să-mi văd familia de Paşte”. Bursiera are de primit 5.000 de euro pentru cheltuielile din acest semestru. Este una dintre „norocoasele” cărora li s-a plătit taxa de studiu.
Marius Calu e student în anul al III-lea la Departamentul de Politici - Queen Mary, tot din Anglia. „Londra este unul dintre cele mai scumpe oraşe din Europa în toate privinţele, mai ales cazarea (în cazul meu, 370 de lire pe lună + întreţinere). În plus, fiind în ultimul an, trebuie să acord enorm de mult timp studiului şi nu pot lucra mai mult de câteva ore pe săptămână - am un job part-time”, povesteşte Marius, care aşteaptă zilnic un semn că va primi cei peste 4.000 de euro pentru cheltuieli. Contractul avantajează statul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), organizaţia care se ocupă cu implementarea programului, dă vina pe faptul că Bugetul de Stat a fost aprobat târziu. Totuşi, reprezentantul PNUD atrage atenţia asupra faptului că studenţii ştiau la ce se angajează de când au semnat contractul. „Contractul încheiat de PNUD România cu beneficiarii BSGR îi atenţionează pe aceştia că plăţile aferente burselor vor fi efectuate de către PNUD în măsura fondurilor disponibile”, îi aver tizează Răzvan Antonescu, trai ning&academic officer al PNUD. Şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI) pasează răspunderea. „Vina nu este la noi, ci la Ministerul Finanţelor. Studenţii care au întrerupt studiile şi care erau obligaţi să dea banii înapoi pentru studii au rămas cu banii ăştia. Oricum, e vorba despre o sumă mică, vreo 60.000 de euro”, a explica Robert Lorentz, consilier în relaţia cu presa la MECI.
Simion Ilie, membru fondator al Asociaţiei Beneficiarilor Bursei Speciale Guvernul României, îl contrazice. Acesta spune că datoria este mult mai mare – aproape 200.000 de euro. „Nici măcar nu mă gândesc că ar fi o rea intenţie, pur şi simplu este vorba despre incompetenţa unor oameni din sistem”, a specificat Simion. SCUZE PENIBILE
Studenţii sunt de vină
Studenţii şi masteranzii BSGR primesc bursa în două tranşe, cu o săptămână-două înainte de începerea anului academic, iar taxele pentru acest semestru trebuiau să fie achitate până la jumătatea lunii decembrie 2008. „Cum bugetul de stat a fost adoptat foarte târziu, procedurile au întârziat foarte mult. Pe de altă parte, PNUD nu poate plăti bursele beneficiarilor din fonduri proprii întrucât bursele sunt acoperite din contribuţia MECI, PNUD finanţând în principal costurile aferente administrării şi implementării proiectului”, a specificat Răzvan Antonescu.
În ceea ce priveşte cazul celor zece tineri care nu au achitate nici taxele şcolare, mai au de aşteptat până să primească banii. Reprezentanţii PNUD susţin că i-au aten ţionat pe bursieri să emită facturile pentru semestrul viitor până pe 10 decembrie pentru ca ei să aibă baza legală pentru a pune banii în cont. „Toate facturile primite până la acea dată au fost onorate. Din păcate, au rămas taxe de şcolarizare neachitate către zece universităţi, întrucât facturile respective, emise pentru semestrul II al anului academic 2008/2009, au fost primite după data menţionată”, mai explică Răzvan Antonescu.
Recomandările noastre
