Acesta nu este altceva decât o cantitate foarte mică de grăsime animală. De preferință de oaie sau de vită. Anunțul a declanșat un scandal cât China, căci „nu putem dispune de animale după bunul nostru plac”, cum spun veganii britanici.

Noul scandal își are rădăcinile în 2016, când, spre deosebire de banc notele euro, care sunt făcute din bumbac, Marea Britanie anunța lansarea primelor bancnote de plastic. Care ar trebui să-și măreasca, chiar dubleze, durata de folosire, ținând cont că ar fi mult mai rezistente la murdărire și la apă. Dar, la impermeabilizarea acestora, în polimerul ce alcătuiește biletele de bancă, se introduce și grăsime animală. Acesta face bancnotele mai alunecoase, mai ușor de folosit. Pe atunci era vorba despre bancnote de 5, 10 și 20 de lire sterline.

Veganii au dezgropat securea războiului

Primii care s-au sesizat la anunțul privind compoziția noilor bancnote au fost vegetarienii și veganii, respectiv asociațiile acestora. Pentru aceștia era de neconceput ca bancnotele să conțină „suif” (sau „tallow”). Rapid s-au făcut mai multe plângeri, dintre care una, probabil cea cu impactul cel mai mare, a adunat 140.000 de semnături.

Subiectul a fost cap de afiș săptămâni bune, și a făcut valuri și la posturile TV. Mai mult, unii vegani au refuzat să mai opereze cu noile bancnote. Apoi, ecourile s-au stins. Acum, însă, la 3 ani distanță, apare anunțul că se pregătesc noi bancnote de 50 de lire, tot cu grăsime animală în compoziție.

„Deja este prea mult”, strigă vegetarienii. Dominika Piasecka, purtătorul de cuvânt al asociației The Vegan Society a ieșit în presa britanică și a declarat că „este întristător și îngrijorător că, în 2019, încă mai credem că putem să folosim animalele după bunul nostru plac”.

Alternativa este chiar mai rea

În cazul biletelor de bancă, singurul înlocuitor pentru grăsimea animală este uleiul de palmier. Acesta este cancerigen în alimentație, dar, ținând cont că nu mâncăm bani de plastic, ar putea părea o alternativă de preferat. Dar, nu este deloc așa. Asociațiile ecologiștilor atrag atenția, că, pentru a extrage ulei de palmier în cantități îndestulătoare, se înființează mii de hectare de astfel de plantații, care înlocuiesc, de regulă, pădurile tropicale care reprezintă plămânii planetei.

Deci, cum o dai, tot nu e bine. Ba, în cazul uleiului de palmier, pare că ar face mult mai mult rău, la nivel planetar. Cert este că scandalul din Marea Britanie ia proporții, societatea civilă fiind agasată mai ales de faptul că problema nu a fost rezolvată cu trei ani în urmă, imediat după ce s-au înregistrat primele proteste și că insistența Băncii Angliei sfidează părerea englezilor. În sprijinul acestei idei, un sondaj amplu a relevat că 88 la sută dintre britanicii intervievați s-au declarat împotriva utilizării grăsimii animale în bancnotele de plastic.

Banii noștri au aceeași grăsime

Puţină lumea ştie că România a fost prima ţară din Europa care a utilizat polimer pentru realizarea bancnotelor. Se întâmpla în 1999, când BNR a imprimat bancnota de plastic cu valoare nominală de 2.000 de lei, cu ocazia eclipsei totale de soare. Această eclipsă a avut maximul de vizibilitate de pe teritoriul României. S-au emis un milion de exemplare de 2.000 de lei.

De atunci încoace, bancnotele noastre sunt de plastic. Dar, nu par să se scandalizeze prea tare vizavi de conținutul de grăsime animală din biletele emise de BNR. Cantitatea de carne de vită folosită pentru o bancnotă este una infimă, dar, la întreaga masă monetară, care potrivit BNR-ului ar fi de peste un miliard de bancnote, cantitatea de seu se ridică la sute de kilograme de carne de vită. Dacă e grăsime de vită, bineînțeles…

Te-ar putea interesa și: