Evenimentul Zilei > International > Balcanii între fantomele trecutului și Europa
Balcanii între fantomele trecutului și Europa

Balcanii între fantomele trecutului și Europa

Cu doar câteva zile înainte de reuniunea de la Tirana dintre liderii UE și cei din Balcanii de Vest, reaprinderea periculoasei tensiuni etnice latente dintre sârbii și albanezii din Kosovo a reamintit marile dificultăți cu care țările din regiune se confruntă pe calea aderării lor la UE.

Ca urmare a numirii de către guvernul kosovar în funcția de ministru al Comunităților Naționale și Repatrierii a unui sârb kosovar care nu se află sub influența Belgradului, președintele sârb Aleksandar Vučić a „izbucnit”, amenințând că va boicota summitul de la Tirana. Folosind un limbaj dur împotriva prim-ministrului kosovar Albin Kurti, pe care l-a numit drept „gunoi terorist”, el i-a acuzat pe europeni că „tolerează o atitudine ticăloasă, anti-sârbească”. Ulterior, într-o întâlnire cu comisarul pentru extindere Olivér Várhelyi, Vučić a făcut un pas în spate, spunând că se va mai gândi și, dacă va considera că este benefic pentru Serbia, va lua parte la întâlnire. 

La Belgrad, sentimentul larg răspândit era că izbucnirea lui Vučić a fost destinată publicului intern, fiind considerată mai degrabă încă una dintre multele ”tumbe” retorice ale liderului sârb. La urma urmei, un astfel de gest nu ar fi deloc în beneficiul Serbiei pentru că ar izola și mai mult țara într-un moment în care la Tirana va fi distribuită o jumătate de miliard de euro și vor fi anunțate decizii cu privire la migrație.

Așa că acolo, în capitala Albaniei, cu sau fără prezența lui Vučić, liderii europeni vor deschide punga de Crăciun și vor distribui primele 500 de milioane de euro sărmanilor din Balcanii de Vest, pentru nevoile lor energetice actuale, astfel încât să treacă iarna fără să înghețe. Pe lângă bani, și dincolo de simbolismul pe care îl presupune alegerea Tiranei ca loc pentru desfășurarea reuniunii, este de așteptat să fie transmis și un mesaj politic convingător că Europa nu i-a uitat.

Informațiile de la Bruxelles spun că în capitala albaneză va fi anunțată plata imediată a primei tranșe din miliardul de euro convenit în octombrie la Summit-ul din cadrul procesului de la Berlin, precum și integrarea în rețeaua de roaming a telefoniei mobile a țărillor candidate.

Europenii par să-și fi învățat lecția din greșeală făcută în cazul vaccinului anti-COVID-19. În acele vremuri dificile ei au ales să-și asigure doze suficiente doar pentru „ei înșiși”, lăsând „curtea din spate” a Balcanilor la cheremul coronavirusului, în timp ce Erdoğan, Putin și chinezii s-au grăbit să le distribuie mii de fiole, făcând, bineînțeles, în acest fel și un joc de influență.

În același timp, va fi dat publicității un plan european de acțiune pentru stoparea fluxurilor de migranți prin Balcanii de Vest, fluxuri care cresc alarmant.

Planul conține trei puncte:

  1. a) Armonizarea regimului de vize al țărilor din Balcanii de Vest cu cel al UE către țări terțe, pentru a opri fenomenul migranților ilegali din Asia și Africa ce se concentrează, intrând fără vize, în statele balcanice și de acolo se deplasează ilegal în UE.
  2. b) Desfășurarea de forțe Frontex și la granițele dintre statele care nu sunt membre UE (de exemplu, Serbia – Macedonia de Nord), astfel încât controlul la frontieră să nu fie lăsat exclusiv în seama acestor state.
  3. c) Acordarea unui bonus salarial judecătorilor și procurorilor din țările balcanice pentru emiterea rapidă a deciziilor referitoare la repatrierea imigranților ilegali în țările lor de origine.

Mesajul politic

Sunt suficienți, oare, banii pentru energie pentru a reanima visul de decenii al oamenilor din Balcanii de Vest de a deveni cetățeni europeni?

Vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas a declarat pentru ziarul nostru că întâlnirea ar trebui să transmită un mesaj politic. Dar care va fi acest mesaj? „Este important ca cei din Balcani să-i vadă pe toți liderii europeni asigurându-i că orice umbrelă de protecție am întinde pentru europeni, o vom extinde și pentru ei și că nu vom repeta greșeala ca în cazul vaccinurilor”, a subliniat Schinas.

Momentul adevărului pentru relațiile dintre UE și Balcanii de Vest a sosit. La Tirana și apoi la summitul din decembrie, liderii europeni au sarcina de a restabili credibilitatea pierdută a Europei, care, prin tactica „da, dar să vedem”, a răspândit o deziluzie periculoasă într-o regiune în care oamenii, chinuiți de războaie și ură  etnică, și-au investit speranțele pentru securitate și prosperitate sub umbrela UE.

Atacul barbar al Rusiei împotriva populației de aceeași religie din Ucraina vecină a demistificat în ochii Balcanicilor rolul Moscovei de presupus „protector” al lor. A înspăimântat societățile, care realizează că revizionismul violent al lui Putin are de oferit doar sânge și lacrimi. Frica de agresiunea rusă deplasează constelația balcanică spre Europa și aceasta este o realitate geopolitică nouă pentru regiunea extinsă.

Liderii din Occident par să realizeze că trebuie să se grăbească dacă nu vor ca alți jucători geopolitici, precum China, Turcia, țările din Golf, să umple locul lăsat gol în  Balcani. „Dacă nu ne primiți, vor intra în joc alți factori”, a avertizat premierul albanez Edi Rama în perspectiva întâlnirii de marți, 6 decembrie.

Problema extinderii nu este însă simplă. Marea cerință de la țările candidate este să lase în urmă naționalismele sângeroase ale anilor ’90. „Europenii nu vor dori să bage încă un Cipru în construcția lor”, a spus un diplomat cu experiență.

Imaginea de ansamblu nu este încurajatoare. În Bosnia-Herțegovina, sârbii, croații și musulmanii încă se hrănesc cu ura etnică ce i-a dus la sângerosul război civil. Sârbii și albanezii conviețuiesc segregați în Kosovo, cu degetul pe trăgaci. Bulgaria amenință să blocheze fiecare pas către UE făcut de Macedonia de Nord, dacă aceasta nu acceptă că cele două popoare constituie o singură națiune împărțită în două state. Cine și cum va rezolva acest nod gordian pentru ca cele șase țări candidate să poată trece pragul Europei? Europenii și americanii fac presiuni sufocante asupra părților aflate în conflict pentru a ajunge la compromisuri reciproce, dar rezultatele de până acum sunt mai degrabă neînsemnate.

Nu sunt puțini cei care cred că integrarea țărilor candidate din Balcanii de Vest poate înregistra progrese doar printr-o decizie politică curajoasă. În acest sens, ei dau exemplul Bulgariei și României, care au aderat la UE fără a îndeplini criteriile tehnice în 2007, printr-o formulă care prevedea doi ani de monitorizare atentă și strictă. Presiunea acum din cauza agresivității rusești este mare și trebuie să se întrevadă o luminiță la capătul tunelului, notează kathimerini.gr

Oricum, spun ei, drumul va fi lung și anevoios, iar primul pas nu poate fi decât combaterea crimei organizate, care continuă să sufoce instituțiile și să secătuiască țările candidate de bogăție.

Desigur, orice decizie cu privire la viitorul Balcanilor de Vest, dacă va există în cele din urmă, nu se va lua la Tirana, ci la Summit-ul din decembrie sau mult mai târziu…

Chiar și așa, se va transmite un mesaj politic puternic că Europa dorește integrarea țărilor balcanice în structurile sale și depune cu adevărat eforturi pentru a apropia aceste țări. Acesta este mesajul pe care oamenii din regiune așteaptă să-l audă marți.