Sport
Avocatul Sabin Gherdan explică hotărârile Tribunalului Federal Elvețian în cazul gimnastelor române Ana Bărbosu și Sabrina Voinea
Ana Bărbosu. Sursa foto: Instagram/Ana Bărbosu
Din cuprinsul articolului
Tribunalul Federal Elvețian a publicat integral hotărârile pronunțate în dosarele care au vizat finala probei de sol feminin de la Jocurile Olimpice de la Paris, în care au fost implicate gimnastele române Ana Bărbosu și Sabrina Maneca Voinea, precum și sportiva americană Jordan Chiles.
Avocatul Sabin Gherdan a prezentat public, într-o postare detaliată pe Facebook, concluziile juridice rezultate din motivările instanței elvețiene, documente publicate pe site-ul oficial al curții supreme din Elveția. Analiza sa se bazează exclusiv pe hotărârile Tribunalului Federal Elvețian și clarifică o serie de informații apărute eronat în spațiul public.
Recursul depus de Jordan Chiles și USA Gymnastics a fost respins integral
Referitor la recursul formulat de Jordan Chiles și USA Gymnastics, avocatul Sabin Gherdan arată că Tribunalul Federal Elvețian a respins toate criticile aduse procedurii arbitrale. Instanța a constatat că acuzațiile privind lipsa de imparțialitate și independență a președintelui completului de arbitraj, Hamid Gharavi, sunt neîntemeiate.
„Criticile cu privire la lipsa imparțialității și independenței președintelui de complet Hamid Gharavi sunt neîntemeiate”, a explicat Sabin Gherdan, citând concluzia explicită a Tribunalului Federal Elvețian.
În același context, avocatul subliniază că instanța nu a considerat că situația dezvăluită de Gharavi, respectiv faptul că acesta reprezintă statul român în litigii de arbitraj internațional, ar constitui un conflict de interese evident. „TFE nu a considerat că circumstanța dezvăluită de Gharavi (…) demonstrează că s-ar fi aflat într-o situație evidentă de conflict de interese”, arată Gherdan, precizând că hotărârea arbitrală a fost adoptată în unanimitate de cei trei arbitri.
De asemenea, Tribunalul Federal Elvețian a respins argumentul privind încălcarea dreptului la apărare al sportivei americane. „Dreptul la apărare al lui Jordan Chiles nu a fost încălcat pentru faptul că nu i s-a permis să depună noi probe după ce instanța a pronunțat dispozitivul hotărârii”, a explicat avocatul, referindu-se la momentul dezînvestirii instanței arbitrale.
Recursul formulat de Sabrina Maneca Voinea și Federația Română de Gimnastică a fost respins din motive procedurale
În ceea ce privește recursul depus de Sabrina Maneca Voinea și Federația Română de Gimnastică, Tribunalul Federal Elvețian a identificat o problemă procedurală esențială. Potrivit explicațiilor oferite de Sabin Gherdan, instanța a reținut faptul că antrenoarea sportivei nu a formulat o contestație imediată după depunctare, deși „ar fi putut și ar fi trebuit să o facă”.
„TFE a considerat că o asemenea omisiune constituie un motiv suficient pentru respingerea cererii de recurs, deoarece nu s-au epuizat căile interne de care dispunea pentru a obține anularea penalizării aplicate”, a transmis avocatul.
Totodată, instanța elvețiană a confirmat aplicarea doctrinei „field of play”, potrivit căreia deciziile luate în timpul competiției sunt, în principiu, intangibile în fața instanțelor de arbitraj, iar excepțiile nu pot fi analizate fără epuizarea remediilor interne.
Sabrina Voinea podium / facebook
Cererea de revizuire formulată de Sabrina Maneca Voinea și FRG nu a fost admisă
Avocatul Sabin Gherdan explică faptul că Tribunalul Federal Elvețian a respins și cererea de revizuire formulată de sportiva română și de Federația Română de Gimnastică. Unul dintre argumentele invocate a fost declarația ulterioară a arbitrei Sacchi, apărută într-un portal italian, potrivit căreia sistemul video utilizat de arbitrii de linie nu permitea o verificare fiabilă a depășirii covorului.
„Faptul că a existat o declarație ulterioară a arbitrei Sacchi (…) nu reprezintă un element nou care să atragă admisibilitatea cererii de revizuire”, a explicat Sabin Gherdan, citând concluzia instanței elvețiene.
Chiar și în ipoteza admiterii cererii de revizuire, Tribunalul a reținut că lipsa contestării inițiale exclude posibilitatea obținerii unui punctaj mai bun ulterior. „Faptul că antrenoarea sportivei nu a epuizat căile interne (…) nu îi permite să pretindă sportivei obținerea unui punctaj mai bun”, a precizat avocatul.
Revizuirea formulată de Jordan Chiles și USA Gymnastics a fost admisă parțial
Singurul demers care a avut un rezultat favorabil parțial a fost cererea de revizuire formulată de Jordan Chiles și USA Gymnastics. Tribunalul Federal Elvețian a constatat că anumite înregistrări video și audio au fost compilate într-un singur fișier la 11 august 2024, după pronunțarea hotărârii atacate.
„TFE a stabilit că aceste probe trebuiau a fi avute în vedere raportat la eroarea gravă de notificare comisă de TAS în citarea părții americane”, a explicat Sabin Gherdan.
Instanța a reținut și „o neglijență serioasă imputabilă FIG”, care nu a creat un mecanism de control al respectării termenului de contestație în timpul competiției. Totuși, avocatul subliniază că această probă va trebui expertizată de un specialist independent în rejudecarea de la TAS, pentru a se stabili fiabilitatea cronometrului propus, în raport cu sistemul oficial Omega.
Clarificări importante privind informațiile apărute în spațiul public
Sabin Gherdan atrage atenția asupra unor informații eronate apărute în presă. „Contrar informațiilor prezentate în presă, nicăieri în cadrul hotărârii nu se menționează că Anei Maria Bărbosu i-a fost retrasă medalia de bronz”, a subliniat avocatul.
De asemenea, acesta precizează că „TAS nu a emis niciun comunicat de presă și nici nu a statuat că acceptă hotărârea TFE”. În procedurile de revizuire, critica vizează conduita instanței, nu a părților, iar TAS va trebui să se pronunțe din nou ținând cont de noua înregistrare.
Avocatul explică natura probei: „Un calup de imagini realizate de către Religion of Sports (Netflix) care filma un documentar”. În rejudecare, TAS va trebui să decidă dacă acordă prioritate raportului oficial Omega sau imaginilor din tribune, „ca într-o comparație între sistemul VAR și imaginile din tribune”.
