saci cu dolari / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Pragul de avere netă necesar pentru a face parte din cei mai bogaţi 10% dintre americani a crescut semnificativ — cu aproape 40% în doar cinci ani, potrivit unui studiu recent, preluat de publicaţia americană CNBC şi realizat de Visa pe baza datelor furnizate de United States Census Bureau pentru 2024 .
Conform analizei, tot mai multe gospodării trebuie să deţină active şi investiţii importante pentru a se califica în această categorie privilegiată.
Noi repere financiare pentru „clasa de sus”
Potrivit studiului Visa, pentru ca o gospodărie să fie considerată în top 10% la nivel naţional este necesară o avere netă de circa 1,8 milioane de dolari, faţă de aproximativ 1,3 milioane de dolari în 2019. Avere netă include valoarea locuinţei, economiile, conturile de pensii, investiţiile şi alte active, minus eventualele datorii.
Pragul legat de venit a crescut şi el: dacă în 2019 o gospodărie avea nevoie de aproximativ 170.000 de dolari pe an, în 2024 pragul a urcat la circa 210.000 de dolari anual. Pentru context, venitul median al unei gospodării americane se situează în 2024 la circa 83.730 de dolari pe an. Această discrepanţă evidenţiază cât de mult s-au distanţat gospodăriile din top 10% faţă de media populaţiei.
Visa defineşte ca „avută” o gospodărie care realizează un venit de cel puţin 210.000 de dolari anual sau dispune de o avere netă de circa 1,8 milioane de dolari. Raportat la aceste criterii, aproximativ 12,2 milioane de gospodării americane se încadrează în categoria celor mai bogaţi 10%.
Structura demografică a gospodăriilor în top 10%
Analiza arată o distribuţie interesantă pe generaţii: 57% dintre gospodăriile considerate „avute” sunt conduse de persoane din generaţia Generation X, în timp ce tinerii din generaţiile Millennials şi Generation Z reprezintă împreună 31%.
Generaţia Baby Boomers, deşi simbol al bogăţiei pentru multe decenii, reprezintă doar 12% dintre gospodăriile din acest top.
Ce explică această creştere rapidă a averilor nete
Potrivit autorilor studiului, motorul principal al creşterii averilor nete între 2019 şi 2024 este dublu: explozia preţurilor locuinţelor şi avansul pieţei bursiere.
Estimările indică o creştere medie a preţului mediu al locuinţelor de circa 25% în această perioadă, în timp ce indicele bursier de referinţă americân – S&P 500 – a înregistrat un avans de aproape 109%.
dolari / sursa foto: dreamstime.com
Între timp, veniturile gospodăriilor au crescut mult mai lent — cu aproximativ 23%, potrivit datelor analizate. Această diferenţă de ritm între aprecierea activelor și creşterea salariilor explică de ce gospodăriile care aveau deja un portofoliu de active semnificativ au beneficiat disproporţionat de pe urma trendurilor economice recente.
Creşterea numărului de milionari
Cifrele recente oferă și o imagine mai amplă asupra tendinţei de acumulare de avere în Statele Unite. Un raport din 2025 de la banca elveţiană UBS arată că, în anul precedent, aproximativ 379.000 de persoane din SUA au devenit milionari, ceea ce înseamnă peste 1.000 de oameni pe zi care au atins pragul de avere de un milion de dolari.
Acest fenomen reflectă nu doar aprecierea activelor deja deţinute, dar și o extindere semnificativă a clasei de mijloc–superioară din punct de vedere al avere.
Totodată, un alt raport din 2025 consemnează că Statele Unite rămân ţara cu cei mai mulţi milionari la nivel global, consolidându-şi rolul de centru al acumulării de avere la scară largă.
Semnificațiile datelor pentru economia americană
Aceste evoluţii reflectă supraaprecierea activelor — în special imobiliare şi bursiere — faţă de venituri, ceea ce creează o divizare tot mai accentuată între gospodăriile cu active semnificative şi restul populaţiei.
Pentru cei care deţin deja proprietăţi sau investiţii, perioada 2020–2024 a fost una de prosperitate, în ciuda provocărilor globale: pandemie, inflaţie ridicată, costuri de împrumut crescute.
Totuşi, pentru gospodăriile dependente mai mult de venituri curente — salarii, economii restrânse, lipsa investiţiilor — creşterea acestui prag înseamnă că accesul la segmentul „top 10%” devine mai greu de atins.
