„Sectorul feroviar reprezintă 45% din valoarea costurilor totale actualizate, drumurile având o cotă uşor redusă (44%). Cele 10% rămase din procentajul total de costuri reprezintă porturile, căile navigabile şi proiectele pentru transport aerian”, se precizează în document.

Potrivit documentului, beneficiile vor proveni, în marea lor majoritate, de la utilizatorii de drumuri, atât pentru transportul de călători cât şi pentru transportul de mărfuri (73%), restul venind de la utilizatorii căilor ferate (13%) şi porturilor şi de la transportatorii de marfă pe căi navigabile (13%).

530 de proiecte

Ministerul Transporturilor a analizat 530 de proiecte de infrastructură de transport. Acestea au fost propuse spre testare în Master Planul General de Transport, 264 dintre acestea fiind modelabile. Cele 530 de proiecte se referă la transportul rutier, feroviar, naval, aerian şi intermodal.

Valoare medie pe proiect a acestora din urmă este de 325 de milioane de euro.

Câți români vor mai circula cu trenul

Un român din patru, respectiv 24,9% din populaţia ţării, va deţine un autoturism în anul 2020, faţă de 19,3% în 2011, potrivit estimărilor incluse în Master Planul General de Transport.

„Gradul de motorizare din România se află încă la niveluri relativ inferioare, ceea ce înseamnă că este de aşteptat ca acesta să crească semnificativ în viitor. În anul 2011, 19,3% din populaţie deţine un autoturism, procent ce creşte la 24,9% în anul 2020”, scrie în document.

Gradul de motorizare va continua să crească până la peste 35% în anul 2030. Odată cu creşterea gradului de motorizare, se va reduce dependenţa populaţiei de transportul public.

În condițiile în care tot mai mulți români vor circula cu mașina proprie, până în 2020 căreia numărul de călătorii cu trenul se va reduce cu 20,8%, se estimează în document.

Toate documentele sunt afişate pe pagina web a AMPOS Transport, dar şi pe site-ul Ministerului Transporturilor şi sunt supuse dezbaterii publice până la data de 15 mai 2014.