Autoritățile, vinovate moral pentru victimele zăpezii. Se cunosc din 1990 drumurile care se înzăpezesc. Nu s-au luat măsuri

Încă de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu se știu drumurile care se înzăpezesc. Cu toate acestea, autoritățile sunt luate prin surprindere de nămeți în fiecare an. Mai mult, rețeaua de parazăpezi, de dinainte de 1989, a fost distrusă.

Parazăpezile sau perdelele forestiere ar putea rezolva problema înzăpezirii drumurilor. Mai mult, deși sunt studii și chiar Hotărâri de Guvern ce spun că aceste măsuri sunt necesare, autoritățile nu au luat nici o măsură în acest sens. Au reușit totuși să stabilească care sunt drumurile care sunt acoperite cu zăpadă atunci când este viscol. Astfel, potrivit unor surse din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), o parte dintre drumurile pe care nu se mai poate circula atunci când ninge și este viscol sunt: autostrada A2 pe tronsonul București-Fundulea, Autostrada Soarelui, DN 4 și DN5. Autostrada Soarelui este înzăpezită tot timpul ”Autostrada Soarelui este perpendiculară pe direcția vânturilor dominante. Aici este nevoie de parazăpezi. La fel și pe DN5, între Adunații Copăceni-Giurgiu și pe DN1D între  Ploiești-Urziceni”, au explicat, pentru EVZ, surse din cadrul CNADNR. Și DN 4 s-a stabilit, de mult, că este predispus înzăpezirii, la fel ca și DN2, pe porțiunea Urziceni-Buzău. Totodată, drumarii trebuiau să acționeze înainte de începerea viscolului cu materiale antiderapante, pentru a pregăti drumul, mai susțin specialiștii, care spun că, dacă se făcea acest lucru, nu mai erau acum atâtea tiruri deraiate. Sursele menționate mai susțin că firmele de deszăpezire sunt depășite de situație, neavând suficente utilaje și materiale antiderapante. Pe de altă parte, Boagiu a precizat astăzi: ”Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale intervine la acest moment cu 1.081 utilaje, fiind însă nevoie şi de sprijinul Ministerului Apărării”. ”Problema majoră cu care ne-am confruntat este legată de faptul că pe carosabil avem foarte multe tiruri care au deraiat, motiv pentru care traficul s-a blocat şi zeci de cetăţeni stau în autoturisme, microbuze, autobuze, aşteptând deblocarea acestora”, a spus Boagiu. Ea arătat că aceste tiruri vor fi deblocate cu ajutorul armatei, precizând că în operaţiunile de deszăpezire sunt implicate şi firmele cu care ministerul a încheiat contracte în acest sens. Ministrul a adăugat însă că aceste contracte sunt realizate astfel încât să asigure deszăpezirea drumurilor naţionale ”în condiţii normale de iarnă”, România fiind în prezent într-o situaţie excepţională. ”DN1 nu ar trebui să fie înzăpezit, dacă intervin cum trebuie utilajele” În ceea ce privește DN1, în studii existente  se specifică că acest traseu nu este predispus la înzăpezire pentru că este paralel cu vântul. ”Dacă drumarii își fac treaba, acest drum nu are de ce să fie blocat. Pregătirea drumului înainte de viscol este esențială”, au mai explicat specialiști din cadrul Companiei de Drumuri. În România, sunt 530 de kilometri de drumuri care au mare nevoie de parazăpezi, arata o statistică a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), oferită la solicitarea EVZ în februarie 2010. DN1 a fost blocat a fost și ieri și este și astăzi blocat pe mai multe porțiuni. Compania Națioanlă de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România informează că se acționează pentru cu toate autoutilajele din dotare, fiind răspândite 5.264,5 tone de material antiderapant şi 1,2 tone de clorură de calciu. Circulația pe cele două autostrăzi care leagă Bucureștiul de Pitești și Constanța a fost oprită, ieri, din cauza viscolului puternic. De curățarea de zăpadă a celor două autostrăzi se ocupă firma Straco Grup, unde acționari majoritari sunt frații Alexandru (40 de ani) și Traian Horpos (33 de ani), respectiv Romstrade, deținută de omul de afaceri Nelu Iordache. CNADNR a alocat 24,3 milioane de lei în acest scop. Deszăpezirea din acestă iarnă a celor 15.934 de kilometri de drumuri nationale și a autostrăzilor va costa, potrivit estimărilor CNADNR 401,7 milioane de lei. Iarna trecută, CNANDR a decontat lucrări de deszăpezire în valoare de 333, 4 milioane de lei. Iliescu: ”Înainte de 1989, exista o reţea naţională de parazăpezi” În ciuda acestei nevoi, avem astfel de garduri împotriva zăpezii pe doar 120 de kilometri de drum, iar pe A1 parazăpezile nu există, deşi sunt necesare. Astfel, la fiecare ninsoare violentă, dublată de viscol, avem autostrăzi şi drumuri naţionale închise. Într-un interviu acordat în 2004, preşedintele de atunci, Ion Iliescu, spunea că "parazăpezile au început să dispară, se fură". Iliescu admitea că, înainte de 1989, exista o reţea naţională de parazăpezi, montate în zonele cu risc ridicat. Iar, în februarie 2010, CNADNR spunea că, deşi realizează importanţa proiectului, “problema principală este cea a proprietarilor de terenuri care nu acceptă montarea de panouri parazăpezi  pe terenurile pe care le au în proprietate”. Celelalte probleme invocate de companie sunt distrugerile şi furturile de panouri parazăpezi. Boagiu: 870 de kilometri ar avea nevoie de parazăpezi Costurile de protecţie a drumurilor naţionale împotriva înzăpezirii ar putea fi reduse de peste 40 de ori prin înfiinţarea de perdele forestiere pe o distanţă de 870 de kilometri, declara în iunie 2011 ministrul transporturilor, Anca Boagiu. „Protecţia celor 870 de kilometri de drumuri naţionale cu parazăpezi, pe timpul iernii, costă în jur de 40,9 milioane de euro, dar prin înfiinţarea de perdele forestiere pe această suprafaţă costurile se reduc la 1,2 milioane de euro, de aproape 40 de ori. Este o soluţie foarte bună, pentru că protejăm nu numai drumurile naţionale, dar avem şi componenta ecologică, peisagistică şi cea tehnică”, aprecia Boagiu, citată de Agerpres, la acea vreme. Încep licitațiile pentru angajarea firmelor de deszăpezire pe perioada 2012-2014 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) va deschide, în luna februarie, ofertele pentru serviciile de întreţinere curentă a drumurilor naţionale în perioada 2012 - 2014 în zona Bucureştiului şi la alte trei direcţii de drumuri, a anunţat, recent, compania. Valoarea totală a contractelor este de 205 milioane de euro, fără TVA, urmând ca în prima parte a anului să fie scoasă la licitaţie întreţinerea a 8.700 de kilometri de drumuri naţionale. Contractele prevăd un cost standard pentru activitatea de vară de 40.705 lei/km (9.692 euro), fără TVA, în timp ce pentru întreţinerea drumului pe vreme de iarnă standardul de cost variază în funcţie de numărul de vehicule care tranzitează sectorul respectiv de drum. Astfel, la o medie zilnică anuală de peste 8.000 de vehicule, costul unitar pe kilometru este de 18.936 de lei (4.509 euro), fără TVA. La o medie de 750 - 8.000 de vehicule pe an, costul unitar este de 15.491 lei (3.688 euro), fără TVA, iar la o medie de sub 750 de vehicule costul unitar pe kilometru va fi de 10.584 lei (2.520 euro), fără TVA.  Citiți și:

• RAVAGII ÎN GIURGIU. Oamenii rămași înzăpeziți pe DN 5 nu mai pot ieși din mașini din cauza nămeților
• Mai multe localități din Galați, izolate din cauza zăpezii
• Cum să circuli în siguranţă pe ninsoare şi viscol
• După ninsoare, urmează frig de crapă pietrele
• Curse anulate şi restricţionate pe aeroporturi
• Viscolul a închis accesul spre Dobrogea