Social
Autoritățile n-au făcut nimic 17 ani. Apele au măturat Moldova și în 2008. Acuzații de deturnare de fonduri
Cine plătește dezastrul și suferința românilor care au rămas fără case sau cu ele devastate de apă, noroi, gunoaie și lemn? Au fost guverne care au deturnat banii pentru îndiguiri sau unele materiale de reconstrucție n-au ajuns la sinistrați. Acum se ridică din umeri și de la nivelul politicienilor și de cei de la Apele Române, Mediu, Consilii Județene și Locale. Și mai ales se aud vaiete. Nu de la sinistrați, ci de la guvernanți: n-avem bani!
Explicațiile, justificările, ba chiar și puține scuze, curg de la autorități de câteva zile. Dintre politicieni, doar ministra Mediului, Diana Buzoianu, a făcut o vizită fulger la Broșteni. De compasiune. Și vizită de evaluare, a spus. A scăpat ușor de întrebările presei legate de baraje, îndiguiri, defrișări etc. A informat jurnaliștii că instituția Apele Române plătește chirie de 56.000 de euro lunar, pentru sediu, unui proprietar. Din acel moment, asta a fost știrea de la Mediu tocată fără a se afla mai mult!
Broșteni, august 2025. De zile întregi, pompierii scot noroiul din case și curți. Foto MAI
Administrația Națională Apele Române (ANAR) și-a dat cu părerea că inundațiile puternice din Suceava și Neamț sunt „un efect cumulat, între cantitățile foarte mari de precipitații cu scurgerile de pe versanți, care practic au condus la o creștere foarte rapidă a debitului”. Trecem peste sărăcia asta de informare pentru că de la Apele Române știm niște lucruri despre zonele din Moldova, înainte de urgie. Le-am consemnat în anul 2023, când Administrația Bazinală Siret anunța recepționarea lucrărilor de prevenție a riscurilor de inundații în bazinul mijlociu al râului Bistrița.
Aceste lucrări însemnau „amenajarea râului Bistrița și a afluenților săi pe sectorul Iacobeni-Sabasa, județele Suceava și Neamț, în zonele cele mai expuse riscului”. S-a declarat că ar fi fost investiți 8 milioane de euro, asigurați din fonduri de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și de la bugetul de stat.
Administrația Apele Române a sărit și ea cu explicații, tot în 2023. Site-ul ziarulpiatraneamt.ro consemna declarația: „Lucrările executate rezolvă problema apărării împotriva inundațiilor a gospodăriilor și anexelor, a străzilor și drumurilor comunale, prin lucrări de îndiguire, reprofilări de albie și consolidări de mal în zonele cu eroziune activă, care puneau în pericol stabilitatea acestor obiective”.
Cum au rezolvat problemele s-a văzut acum, când apele de pe versanți au măturat Broșteniul, Stulpicani şi Ostra! Nimeni nu a anunțat vreo anchetă care să constate ce s-a întâmplat cu fondurile și ce calitate au avut lucrările. Efectul a fost că acolo au murit oameni, dincolo de distrugerile caselor și durerea sinistraților.
Inundațiile din 2008 și ce a făcut premierul Călin Popescu Tăriceanu
Hai să le amintim politicienilor ce a scris presa și au filmat televiziunile de-a lungul timpului! Unii dintre ei mai sunt și acum pe prima scenă, dar nu i-am auzit luând vreo poziție sau să explice ce planuri/strategii au dezvoltat când au fost la putere pentru a preveni dezastrele cu care s-au confruntat.
Prăpădul a lovit localitățile din județele Suceava și Neamț la sfârșitul lunii iulie 2008. Încă din februarie, conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” si a Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava a atenționat că, în momenul în care căldura verii va topi zăpada și gheața existente pe versanți, râurile vor ieși din matcă.
Presa locală scria despre pericolul din zonă. Spre exemplu, în februarie anunța că râul Bistriţa are permanent gheaţă la mal, în timp ce podurile de gheaţă, prin care apa totusi circulă, sunt de aproximativ 30 de centimetri. Localitatile sucevene aflate în pericol de inundatii sunt: Cârlibaba, Ciocăneşti, Iacobeni, Dorna Arini, Crucea, Broşteni, Poiana Stampei, Dorna Candrenilor şi municipiul Vatra Dornei.
Inundații 2008, dig rupt. Foto Monitorul de Suceava
După inundaţiile din iulie-august 2008, Guvernul României condus la acea vreme de Călin Popescu Tăriceanu a alocat aproximativ 8,5 milioane euro din Fondul de intervenţie al Guvernului, pentru pentru refacerea şi consolidarea unor diguri pe de Siret, Prut şi Iza, dar şi pentru construirea unor diguri noi în zonele afectate de inundaţii. Ulterior, Guvernul Boc a înlocuit Guvernul Tăriceanu, iar strategiile s-au schimbat.
Premierul Emil Boc, acuzat că a luat banii de la Mediu
În iulie 2010, izbucnește un scandal între politicieni și ies la iveală unele mânării.
Fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi, face declarații presei. Spune că au fost alocate sume importante pentru regularizarea cursurilor Siretului şi Prutului. Premierul Emil Boc însă a ignorat avertizările privind riscul unor inundaţii grave în Moldova şi i-a luat banii alocaţi în 2008 pentru lucrări de îndiguri şi amenajări împotriva inundaţiilor. Drept urmare, nu s-a mai făcut nimic în zonă.
Un alt ministru al Mediului, democrat liberala Sulfina Barbu a admis şi ea că au existat programe de îndiguiri, dar, fiind colegă de partid cu Emil Boc, a evitat să vorbească despre fondurile alocate în 2008 şi redirecţionate de premier.
Celelalte partide au cerut şi ele să dea socoteală premierul Boc și miniștrii săi despre fondurilor alocate pentru preveniea inundaţiilor, dar totul s-a potolit apoi. Doar defrișările au continuat pe versanți, lucru negat de Gheorghe Flutur, președintele Consiliului Județean Suceava.
O altă descoperire, la 5 ani de la inundațiile din 2008
Un episod uluitor a avut loc în 2013. Atunci s-a descoperit că de niște ajutoare, date de Guvernul Tăriceanu în 2008 pentru cei care au avut de suferit în urma inundatiilor, cineva fie și-a bătut joc, fie le-a deturnat.
Este vorba despre 160 de tone de ciment, din care se puteau ridica cel puțin 8 case. Numai că materialele au zăcut în curtea Poliției de Frontieră din Rădăuți si, după 5 ani, nu au mai sunt bune de nimic. Cimentul are o perioadă de garanție de 60 de zile.
Tonele de ciment erau destinate pentru locuitorii din comuna Arbore, unde 23 de case din chirpici fuseseră „înmuiate” de puhoaie.
În anul 2014, sudul țării a fost inundat
Prăpădul a venit în 29 iulie 2014. Locuitorii din județele Gorj, Vâlcea și Argeș au avut o noapte de coșmar, 29 spre 30 iulie 2014, după ce ploile și scurgerile de pe versanți au umflat râurile și pârâurile și au provocat inundații de proporții. Sute de gospodării au fost distruse.
În Argeș, sute de persoane au fost evacuate, cea mai afectată fiind localitatea Bascov, unde în unele zone apa atinge doi metri înălţime, ajungând până la acoperişurile caselor.
În localitatea Vaideeni din judeţul Vâlcea, 42 de persoane au rămas izolate pe o insuliţă, între apele umflate ale pârâului Luncavăţ, după ce casele le-au fost luate de viitură. Sinistraţii au fost evacuaţi cu elicopterele. Au mers la fața locului ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea şi ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Au fost inundate şi staţiunile Olăneşti şi Călimăneşti. Apele răului Olăneşti, crescute la trei metri, au rupt digul de protecţie şi a distrus patru case, două s-au prăbuşit, iar două au rămas suspendate. Proprietarii şi-au salvat viaţa în ultima clipă.
Inundații în Vâlcea. Apele de trei metri au rupt digul, în iulie 2014. Arhiva EvZ
La Novaci, județul Gorj, o viitură puternică de peste trei metri a rupt diguri şi maluri de protecţie, inundând străzi şi gospodării, sute de oameni fiind evacuaţi. Aceste localităţi au fost inspectate şi de premierul Victor Ponta, însoţit de vicepremierul Liviu Dragnea.
Imaginile apocaliptice de la Barajul Bicaz
Inundaţiile de la Broșteni au adus în prim plan imagini apocaliptice. Una dintre ele a devenit urgent simbolul dezastrului: cea a Barajului Bicaz acoperit de lemne, gunoaie și leșuri de animale.
Din nefericire, o asemenea imagine a mai existat. Chiar și în 2008, dar locuitorii din alte zone ale țări au uitat. Nu și autoritățile din județul Suceava, care ar fi trebuit să facă ceva mai mult ca, după 17 ani, să nu se mai petreacă astfel de lucruri. Chiar dacă oamenii s-au schimbat în instituții, problemele au rămas.
“În urma inundaţiilor din Suceava, ne confruntăm cu o răspândire haotică de deşeuri luate de apă. Numai în barajul de la Bicaz, deşeurile aduse de apele Bistriţei din judeţul Suceava s-au acumulat pe o suprafaţă de două hectare. Tocmai de aceea trag un semnal de alarmă, ca depozitarea deşeurilor să nu se mai facă în zonele inundabile şi să încercăm să păstrăm curate apele”, declara în 2008 comisarul şef al Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, iar jurnaliștii de la Monitorul de Suceava consemnau.
Acum, în 2025, vrem să aflăm ce au făcut concret autoritățile locale, dincolo de „semnalul de alarmă” tras de unul dintre bugetarii cu responsabilități în acest județ. Meteorologii anunță ploi torențiale, procurorii anunță și ei niște investigații la Broșteni?
