Preşedintele şi premierul au cerut să le fie redus luxul oficial, de care s-ar fi bucurat, se pare, fostul lider de la Palatul Elysee, Nicolas Sarkozy.
În politică, simbolurile sunt foarte importante, comentează publicaţia americană "New York Times", arătând că Hollande a luat trenul pentru a ajunge la Bruxelles, iar miniştrilor le-a cerut să folosească şi ei transportul pe calea ferată cât de des posibil, iar în călătoriile cu avionul să zboare la clasa economică a liniilor comerciale.
Şi maşinile oficiale au fost schimbate, cu unele mai mici şi mai puţin luxoase. Hollande a renunţat la Citroen C6, pentru un Citroen mai mic, hibrid, dar la fel de elegant, DS5. A redus numărul şoferilor săi de la 3 la 2 şi , în plus, i-a obligat să oprească la culoarea roşie a semaforului.
Fără maşini luxoase şi şampanie scumpă
Premierul Jean-Marc Ayrault a renunţat şi el la Citroen C6 pentru o maşină mai ieftină Peugeot 508. Ministrul pentru Locuinţe, ecologista Cécile Duflot, a cerut chiar patru biciclete oficiale pentru guvern.
Şampania pentru recepţii a fost înlocuită cu un vin alb mai ieftin, Muscadet, iar preţurile de la restaurantul guvernului, care erau extrem de mici, au crescut moderat, notează sursa citată. Până şi măsurile de securitate au fost puţin reduse. Miniştrii adjuncţi nu mai au pază şi protecţie, iar numărul angajaţilor serviciului de pază de la Preşedinţie a fost tăiat cu o treime.
Ayrault a solicitat miniştrilor săşi reducă bugetele oficiale cu 7% în 2013 şi încă 4% în fiecare an, în următorii patru ani. Aşa cum a promis în cam panie, Hollande a tăiat salariile ministeriale cu 30% (inclusiv al său de la 26.000 de euro la 18.000 de euro) şi, în premieră, salariul miniştrilor nu-l poate depăşi pe cel al premierului, care este de circa 16.000 de euro pe lună.
Austeritate în Europa
Preşedintele francez s-a întâlnit, săptămâna aceasta, cu premierul britanic David Cameron, cu care a discutat despre criza financiară din zona euro. Hollande a susţinut atunci că trebuie să existe "o Europă cu mai multe viteze”.
"Trebuie să ne gândim la o Europă cu mai multe viteze, luând- o fiecare pe care o doreşte în cadrul Uniunii Europene". Cei doi lideri europeni au vorbit despre necesitatea unei Europe competitive, cu accent pe relansarea economică şi disciplina bugetară – cheia ieşirii din criza datoriilor.
Presa britanică a publicat, în ultimele zile, comentarii legate de interesul Londrei în găsirea unei căi de ieşire cât mai rapide a ţărilor zonei euro din criză, UE fiind o importantă piaţă de desfacere a produselor britanice.
Hollande a abordat expres problema deosebirilor dintre cele două ţări privind politica fiscală, arătând că în Marea Britanie impozitul pe venituri este de 45%, în timp ce în Franţa este de 41%.
Londra refuză să adere la pactul european de disciplină bugetară, în numele apărării intereselor City-ului său, cel mai mare centru financiar al Europei, şi este un opozant vehement al impunerii unei taxe pe tranzacţiile financiare, dorită de Paris.
În acest context, David Cameron a provocat o polemică în Franţa, declarându-se dispus să le "întindă covorul roşu" exilaţilor fiscali francezi, însă problema impozitării bogaţilor francezi nu s-a aflat pe agenda discuţiilor de la Londra, după cum au precizat purtătorii de cuvânt ai celor doi oficiali.
Ţările europene declară răboi crizei
Italia, Spania, Grecia, Cehia au fost în atenţia presei internaţionale, cu măsurile luate pentru a depăşi dificultăţile financiare. Agenţia de evaluare financiară Moody’s a redus ratingul Italiei cu două puncte, dar Comisia Europeană a criticat imediat "momentul" ales de agenţie pentru a face acest lucru, salutând acţiunile "hotărâte" luate de această ţară pentru a-şi restabili finanţele.
Situaţia cu Grecia este mai dificilă, iar ministrul german al Economiei, Philipp Rosler, a avertizat că troica (UE, BCE şi FMI) începe săşi piardă răbdarea cu Grecia, după ce autorităţile elene au cerut amânări pentru aplicarea măsurilor de austeritate.
În Spania, guvernul a anunţat noi măsuri de austeritate, iar populaţia a ieşit în stradă. În Cehia, Camera Deputaţilor a aprobat un pachet de măsuri dure vizând aducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB. Măsurile au fost foarte criticate de opoziţie şi de sindicate.