Magistrații au jupuit statul român după o schemă care funcționează de mai mult timp. Dau în judecată autoritățile, apoi își fac dreptate între ei.

Magistrații au jupuit statul român de circa un miliard de euro. Eu au dat în judecată statul, apoi dându-și dreptate între ei, arată o notă confidențială a Ministerului de Finanțe. Această sumă a fost obținut doar prin cele circa 22.800 de chemări în instanță din perioada 2008-2022.

Ceea ce este mai greu urmează acum. Potrivit notei Ministerului de Finanțe, magistrații au obținut, prin hotărâri judecătorești, o majorare retroactivă a salariilor. Iar suma totală care ar trebui plătită, cu tot cu penalități, este de circa 16,1 miliarde de lei. Adică aproximativ 3,2 miliarde de euro.

Magistrații câștigă toate procesele de judecată cu statul

În plus, magistrații aflați în pensie au declanșat și ei un val de procese, cerând pensii mai mari, prin recalculare. Magistrații au jupuit statul de un miliard de euro

Procesul de acționare în judecată (de tragere la răspundere civilă) a ordonatorilor de credite din sistemul judiciar, în paralel cu a Ministerului Finanțelor a căpătat amploare şi a crescut exponențial (spre exemplu, la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile, iar ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul justiţiei (în care a fost atras și Ministerul Finanțelor) a fost contestată prin alte circa 1.000 de contestaţii, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani, se arată în notă.

Astfel, pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei. Respectiv, circa 927.890.9081 euro. Fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor. Care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii leişi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente.

Însă situația pare a fi mult mai gravă, urmare a creșterii retroactive a salariilor magistraților. Cer și dobânzi penalizatoare

Prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie a avut loc reîncadrarea beneficiarilor, începând cu anul 2018, drepturile salariale fiind stabilite prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017.

Astfel, începând cu luna mai a.c., Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public au solicitat majorarea limitelor de cheltuieli lunare aprobate la titlul ”Cheltuieli de personal”, pentru plata drepturilor salariale astfel majorate.

Pe baza solicitărilor formulate de ordonatorii principali de credite, impactul suplimentar estimat pentru acordarea drepturilor salariale majorate, pentru perioada 2018-prezent, este estimat la cca. 10.688,0 milioane lei. La această sumă se adaugă dobânda legală penalizatoare (50% cumulat pe perioada 2018-2022). Rezultând un total de plată de minim 16.091 milioane lei”, arată nota Finanțelor.

Finanțele riscă să intre în incapacitate de plată

Documentul subliniază că această ultimă majorare retroactivă a salariilor va duce la creșterea pensiilor speciale ale magistraților. Și se încheie anunțând un alt val de procese, declanșat de magistrații aflați în pensie. Aceștia cer sume tot mai mari, prin recalcularea pensiilor speciale.

„Prin urmare, fenomenul litigios continuă şi în prezent. Iar dacă nu va fi stopat cât se poate de repede. Prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante. Iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”, arată nota, emisă la finalul lunii august 2023.