Astfel, infecţiile anterioare cu virusurile care provoacă răceli pot antrena sistemul imunitar pentru a recunoaşte şi ataca virusul ce provoacă Covid-19.

Concluziile studiului arată că acele celule imunitare T (limfocitele T), care recunosc coronavirusurile care produc răcelile obişnuite, recunosc şi părţi din virusul SARS-CoV-2.

Ele recunosc inclusiv părţi ale proteine în formă de coroană, prin care noul coronavirus se ataşează şi pătrunde în celulele umane.

Această memorie a sistemului imunitar poate explica de ce unii oameni se confruntă cu forme uşoare ale infecţiei cu COVID-19.

Totuşi, autorii studiului au subliniat foarte clar că ipoteza lor este „speculativă” şi mai este nevoie de multe studii pentru a o putea confirma.

Pentru moment, încă nu se ştie cu exactitate cât de important este rolul jucat de limfocitele T în lupta organismului cu noul coronavirus,

Limfocitele T, celule cu un rol central în imunitatea mediată celular, sunt doar o parte a arsenalului imunitar complex pe care îl are organismul uman.

„Am demonstrat acum că, în cazul anumitor oameni, memoria preexistentă a limfocitelor T faţă de coronavirusurile care produc banala răceală poate recunoaşte părţi din SARS-CoV-2 sau chiar structura sa moleculară exactă”, arată Daniela Weiskopf, profesor asistent la Institutul pentru Imunologie La Jolla din La Jolla, California.

Celălalt coordonator al studiului, Alessandro Sette, (profesor la acelaşi institut) a completat că este posibil ca această „reactivitate imună să asigure diferite niveluri de protecţie” în faţa COVID-19:

„Dacă ai un răspuns imunitar din partea limfocitelor T, poţi beneficia de o reacţie mult mai rapidă şi mai puternică a organismului în faţa acestei boli.”

În ceea ce priveşte studiile anterioare, acestea au arătat că până la 50% dintre oamenii care nu au fost niciodată expuşi la COVID-19 au celule T care recunosc virusul SARS-CoV-2.

Abilitatea a fost observată la oameni din diferite părţi ale lumii, adică în Olanda, Germania, Marea Britanie sau Singapore.

S-a avansat ipoteza că această imunitate preexistentă poate fi rezultatul infecţiilor anterioare cu alte virusuri din familia coronavirusurilor, în special cu cele care produc răcelile comune.

Cercetătorii au analizat în noul studiu mai multe mostre de sânge recoltate de la oameni în perioada 2015-2018, cu mult înainte de apariţia primelor cazuri de COVID-19 la Wuhan, în China.

Mostrele conţin limfocite T care au reacţionat la peste 100 de zone specifice ale SARS-CoV-2, iar autorii studiului au arătat că limfocitele T reacţionează similar şi la întâlniri cu patru coronavirusuri diferite care produc răceli comune.

„Acest studiu oferă dovezi moleculare directe foarte puternice conform cărora memoria limfocitelor T poate detecta secvenţe foarte similare între coronavirusurile care produc răceala comună şi SARS-CoV-2”, a adăugat Sette.

„Pe lângă proteina care produce coroana noului coronavirus, limfocitele T au recunoscut şi alte proteine virale ce aparţin noului coronavirus.

În prezent, majoritatea vaccinurilor candidate împotriva COVID-19 au drept ţintă această proteină care produce coroana, însă noul studiu deschide posibilitatea includerii şi a altor proteine în vaccin, proteine care pot atrage reactivitatea încrucişată a celulelor T şi pot implicit să crească eficienţa vaccinurilor, conform cercetătorilor care au reamintit că este nevoie de studii suplimentare pentru a demonstra cu precizie acest lucru.

Autorii au mai notat că descoperirea lor privind reactivitatea încrucişată cu limfocitele T este diferită de ceea ce s-a observat la nivelul anticorpilor – o altă armă a sistemului imunitar care blochează infectarea celulelor de către un agent patogen. Anticorpii formaţi împotriva virusurilor care produc răceala banală sunt specializaţi doar pe aceste virusuri şi nu prezintă o reactivitate încrucişată cu SARS-CoV-2, conform unor studii anterioare”, se mai arată pe Agerpres.