„Aprovizionarea cu petrol a Arabiei Saudite a fost atacată. Există motive să credem că îl cunoaștem pe vinovat, suntem pregătiți să ripostăm în funcție de verificări, dar așteptăm ca regatul saudit să ne spună cine crede că este vinovat de acest atac și sub ce formă va trebui să acționăm”, a scris Trump pe Twitter.

Anterior, el a anunțat că „autorizează utilizarea rezervelor de petrol americane (U.S. Strategic Petroleum Reserve), dacă va fi cazul și în cantitatea ce urmează să fie definită”, pentru a păstra aprovizionarea piețelor și evitarea scumpirii petrolului, scrie Le Point.

Nu există nici o dovadă că atacul asupra rafinăriilor Aramco este venit din Yemen, a dat asigurări secretarul american de Stat, Mike Pompeo, acuzând direct Iranul că este autorul.

 

Dar este oare mâna Teheranului, se întreabă Thierry Coville, cercetător, specialist în Iran, la Instututul de Relații Internaționale și Strategice (IRIS) din Franța.

Există două elemente de luat în calcul. Primul: oare rebelii yemeniți huthi, susținuți de Iran, au capacitatea să ducă singuri la capăt atacuri sofisticate cu drone? Mai ales ca cel de sîmbătă, pentru care dronele au parcurs distanțe mari înaintă să atingă cele două rafinării saudite.

Al doilea este contextul: retragerea SUA (2018) din acordul internațional (2015) privind dosarul nuclear iranian și restabilirea sancțiunilor contra petrolului iranian. Adică orice țară care cumpără petrolul Teheranului se expune sancțiunilor SUA.

Opt țări, între care China, India și Turcia, au primit excepții în acest caz, pentru șase luni. La sfârșitul lunii aprilie, ele au expirat și nu au mai fost reînnoite de americani.

Câteva zile mai târziu, primele drone atacau instalațiile petroliere ale regatului saudit – principalul aliat american din regiune -și apăreau primele acte de sabotaj ale petrolierelor din Golful Persic

Dacă Teheranul se află în spatele atacurilor cu drone, miza ar fi ca republica islamică să arate că sancțiunile americane vor avea repercusiuni pentru toată lumea, inclusiv UE, nu numai pentru Iran, estimează expertul IRIS.

Turcia și China au spus deja că vor ocoli embargoul SUA continuând să cumpere petrol iranian. Până în prezent, UE a rămas suspect de discretă pe această temă.

Pe de altă parte, era de așteptat ca Iranul să reacționeze, petrolul reprezentând 80% din exporturi și 50% din încasările sale bugetare.

Iar inflația ar putea atinge acest an 40%. În ceea ce privește producția de petrol, acesta a fost deja redusă drastic. După ce a așteptat în van reacții internaționale la returul sancțiunilor americane, Iranul a ridicat tonul, după luna mai, luând măsuri care duc treptat la ieșirea țării din acordul nuclear.

Scoaterea republicii islamice din joc

Pe de altă parte, SUA au calculat: creșterea producției sale de petrol ar scoate Iranul în afara jocului, fără consecințe majore pe piața mondială.

Anul viitor, producția americană de petrol ar putea atinge 13,4 milioane de barili pe zi. În plus, Donald Trump și-a multiplicat sancțiunile și împotriva petrolului din Venezuela.

Iar, în virtutea extinderii acordului cu |OPEC, Arabia Saudită va fi nevoită să-și reducă producția – deci exportul – de petrol. Ieri, Kremlinul a informat că Riad-ul nu a cerut ajutor Rusiei în urma atacurilor de sâmbătă, subiect care ar putea fi abordat la întâlnirea de la Ankara dintre președinții Turciei, Rusiei și Iranului.

 

Ca urmare directă a atacului de sâmbătă, la începutul tranzacționării de ieri dimineața, prețurile petrolului au crescut brusc: barilul american WTI a crescut cu 10,68% până la 60,71 dolari, iar barilul Brent a crescut cu 11,77%, la 67,31 de dolari. Aramco și-a redus la jumătate producția de 5,7 milioane de barili pe zi, ceea ce ar putea submina încrederea investitorilor în companie.

Te-ar putea interesa și: