Vladimir Putin a depus marţi jurământul pentru al cincilea mandat de preşedinte al Federaţiei Ruse, cu o durată de şase ani, într-o ceremonie boicotată de SUA şi de multe ţări ale Uniunii Europene din cauza războiului din Ucraina,.

Într-o ceremonie oficială organizată la Marele Palat al Kremlinului, Putin a jurat cu mâna dreaptă pe un exemplar al Constituţiei pe care a modificat-o în 2020 pentru a elimina obstacolul legal care îl împiedica să continue la putere.

"În exercitarea atribuţiilor de preşedinte al Federaţiei Ruse, jur să respect şi să protejez drepturile şi libertăţile omului şi ale cetăţeanului, să respect şi să apăr Constituţia Federaţiei ruse, să protejez suveranitatea şi independenţa, securitatea şi integritatea statului, să slujesc cu fidelitate poporul", a declarat Putin, în prezenţa şefilor Dumei (camera inferioară a parlamentului rus) şi Consiliului Federaţiei (Senatul).

A conduce Rusia este ''o mare onoare, o responsabilitate şi o datorie sacră", a spus Vladimir Putin în intervenţia scurtă care a urmat depunerii jurământului. El le-a promis ruşilor că vor învinge ''împreună'' şi vor ieşi ''mai puternici dintr-o perioadă dificilă'', în plin conflict militar cu Ucraina. ''Suntem un popor unit şi mare şi împreună vom depăşi toate obstacolele. Împreună vom câştiga'', a afirmat Putin. Totuşi, el a adăugat că Moscova nu exclude dialogul cu Occidentul, însă a precizat că el trebuie să se desfăşoară de pe poziţii de egalitate.

Liderul rus a mai afirmat că ţara sa este deschisă faţă de dezvoltarea relaţiilor cu alte ţări, pe care le-a descris drept ''majoritatea lumii''. ''Sistemul de stat din Rusia trebuie să fie rezistent la orice ameninţări şi provocări'', a accentuat Vladimir Putin.

Pentru a rămâne la putere, Vladimir Putin a modificat Constituţia rusă în urmă cu câţiva ani. După încheierea mandatului în 2030, el va putea candida din nou, pentru încă un mandat ce se va încheia în 2036, atunci când liderul rus va avea 83 de ani.

Știrea inițială

Vladimir Putin nu va avea prea mulți invitați din statele occidentale la ceremonia de învestire, pentru noul mandat. Majoritatea liderilor europeni și ai Statelor Unite nu vor participa la evenimentul de la Kremlin.

Invazia din Ucraina, declanșată în 2022, l-a transformat pe dictatorul de la Kremlin într-un personaj nefrecventabil. S-a întâmplat pe măsură ce războiul s-a prelungit, iar armata rusă a comis atrocități în zonele ucrainene ocupate. Liderii occidentali au refuzat, cu unele excepții, să mențină relații cu Moscova.

Vladimir Putin, ignorat la ceremonia de învestire

Dictatorul de la Kremlin și-a obținut noul mandat de președinte în urma unui scrutin controversat. Contracandidații lui Vladimir Putin au fost eliminați de organismele electorale controlate de stat. În cursă au fost lăsați doar politicieni lipsiți de șansă, iepuri, cum se numesc. Mai mult, în perioada alegerilor, a fost ucis, într-un lagăr al gulagului siberian, cel mai important adversar al dictatorului, Aleksei Navalnîi.

În acest context, liderii occidentali au ales să nu dea curs invitației la ceremonia de învestire, pentru un nou mandat, a dictatorului. Statele Unite şi majoritatea naţiunilor din Uniunea Europeană vor boicota evenimentul din Rusia. Este de așteptat ca Franţa şi alte câteva state UE să trimită un emisar care va asista la depunerea jurământului de către Vladimir Putin. Cei care vor participa au ignorat un apel la boicot, din partea Kievului.

„Nu, nu vom avea un reprezentant la învestirea sa. (...) Cu siguranţă nu am considerat că acele alegeri au fost libere şi corecte, dar el este preşedintele Rusiei şi va continua în această calitate”, a declarat Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA.

Răspunsul diplomatic diferit al puterilor occidentale a subliniat diferenţele privind modul în care trebuie tratat dictatorul, conform Reuters. Anumite state nu vor să rupă relațiile cu totul, în ciuda războiului pe care l-a declanșat în Ucraina.

⚡️Reuters: US, most EU nations abstain from attending Putin's inauguration.

The U.S. and the majority of European Union nations will not attend the Kremlin ceremony for Vladimir Putin's inauguration for another six-year presidential term on May 7.https://t.co/XQoIvURRgi

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) May 7, 2024

Marea Britanie și Canada refuză invitația

Marea Britanie şi Canada au anunțat că nu vor trimite reprezentanți la ceremonia lui Vladimir Putin. Cu atât mai mult cu cât evenimentul a fost orgnaniza la o zi după ce Vladmir Putin a ordonat exerciţii cu arme nucleare tactice. Pretextul invocat de Rusia a fost speranța de a calma „capetele înfierbântate” din Occident. Nu de puține ori, dictatorul rus a indicat statele occidentale ca inamici ai Moscovei.

Germania a spus că nu va trimite un reprezentant la învestirea de la Kremlin, ca și statele baltice, care nu mai au emisari la Moscova.

Guvernele occidentale care au ales să nu participe la învestire urmează linia stabilită după moartea disidentului Aleksei Navalnîi. Aceste state au condamnat scrutinul considerând că este nedrept şi nedemocratic. Nici Ucraina nu îl recunoaște pe Vladimir Putin drept un președinte ales democratic și legitim.

„Ucraina nu vede niciun temei legal pentru a-l recunoaşte ca preşedinte ales în mod democratic şi legitim al Federaţiei Ruse”, a afirmat Ministerul ucrainean de Externe într-o declaraţie.

Vladimir Putin vrea să creeze iluzia legalității

Un oficial de rang înalt de la Kremlin a declarat că şefii tuturor misiunilor diplomatice străine de la Moscova au fost invitaţi să participe la învestirea de la Kremlin. Declarația a fost preluată de agenţia de presă Interfax.

Un diplomat european a declarat că 20 de state UE vor boicota evenimentul, dar că se așteaptă ca alte șapte să trimită un reprezentant. Franța este unul dintre aceste state, a confirmat o sursă sursă diplomatică de la Paris. Decizia lui Emmanuel Macron sugerează o potențială scindare în tabăra occidentală. Parisul a condamnat, anterior, contextul în care au avut loc alegerile.

„Franța va fi reprezentată de ambasadorul său în Rusia”, a spus sursa diplomatică franceză.

Ceremonia de depunere a jurământului urmărește un scop de natură propagandistică. Vladimir Putin caută să dea impresia de legitimitate. El vrea să creeze „iluzia legalităţii pentru rămânerea aproape pe viaţă la putere a unei persoane care a transformat Federaţia Rusă într-un stat agresor şi regimul de guvernământ într-o dictatură”.