În ciuda a tot ceea ce am știm despre Univers, există multe întrebări care rămân fără răspuns. Nu știm dacă Universul este finit sau infinit ca întindere. Nu știm dacă cuprinde tot ceea ce există sau dacă este doar unul dintre multele Universuri. La aceste întrebări încearcă să răspundă astronomii după ani şi ani de cercetări.

Oamenii de știință spun că un lucru despre care sunt siguri este că Universul are o margine: nu în spațiu, ci în timp. Deoarece Big Bang-ul a avut loc într-un timp finit acum 13,8 miliarde de ani, cu o incertitudine de mai puțin de 1% - există o „margine” în ceea ce privește cât de departe putem vedea. Chiar și la viteza luminii, limita maximă de viteză cosmică, există o limită fundamentală pentru cât de departe putem vedea.

Gaura neagră nu este foarte activă, prin urmare, nu produce radiații puternice

Astronomii tocmai au descoperit ceea ce ar putea fi cea mai mare gaură neagră cunoscută până în prezent. Uriașa gaură neagră are o masă de 30 de miliarde de sori și se află în centrul unei galaxii situate la sute de milioane de ani lumină de Pământ. Astronomii numesc monstrul cosmic gaura neagră ultramasivă.

La o distanță de 2,7 miliarde de ani lumină, într-un roi de galaxii cunoscut sub numele de Abell 1201, se află o gaură neagră ultramasivă, un fel de zid cosmic cu o masă de 32,7 miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui nostru. Este cea mai mare gaură negră detectată vreodată de astronomi. Universul nostru este plin de găuri negre, inclusiv găurile negre supermasive care se găsesc în centrul galaxiilor din toate regiunile spațiale din jurul nostru.

„Majoritatea dintre cele mai mari găuri negre despre care știm sunt într-o stare activă, în care materia atrasă în apropierea găurii negre se încălzește și eliberează energie sub formă de lumină, raze X și alte radiații”, a spus Nightingale.

„Cu toate acestea, lentilele gravitaționale fac posibilă studierea găurilor negre inactive, ceva ce nu este posibil în prezent în galaxiile îndepărtate. Această abordare ne-ar putea permite să detectăm mai multe găuri negre dincolo de universul nostru local și să dezvăluie modul în care aceste obiecte exotice au evoluat mai departe în timpul cosmic”, mai spune James Nightingale, astrofizician la Universitatea Durham din Marea Britanie și autorul principal al noului studiu.

Zidul cosmic din centrul Abell 1201

Echipa a ajuns la dimensiunea găurii negre cu ajutorul Telescopului Spațial Hubble. Folosind metodele computerizate sofisticate, oamenii de știință au testat mii de dimensiuni de găuri negre înainte de a ajunge la o soluție care să se potrivească cu observațiile.

Găurile negre sunt greu de reperat în întunericul spațiului, unde lumina este un factor foarte important în modul în care căutăm lucruri. Unul dintre modurile în care astronomii caută găurile negre se numește lentilă gravitațională. Prin această tehnică, astronomii observă modul în care lumina călătorește printr-o regiune a spațiului. În cazul acestei găuri negre ultramasive, lumina se curbează exponențial în jurul ei.

Acest lucru se datorează faptului că, atunci când lumina se apropie de un obiect masiv din spațiu, aceasta se concentrează în jurul acestuia, se întinde și creează un efect de mărire care distorsionează imaginile din fundal. Acest lucru este, de asemenea, util pentru a găsi galaxii care sunt prea îndepărtate pentru ca noi să le putem observa fără o mărire imensă. Un grup de astronomi a observat pentru prima dată, în 2003, că lumina se îndoaie în jurul acestei găuri negre ultramasive din centrul Abell 1201.

În cea mai mare gaură neagră descoperită vreodată pot încăpea 30 de miliarde de sori

,,Este ca un zid cosmic, un spațiu incredibil de mare. Ai spune că este limita Universului”, a declarat unul dintre cercetători. Cu toate acestea, abia în 2017, când astronomii au descoperit o a doua pată, au început să analizeze mai în profunzime această descoperire.

Recent, ei au efectuat simulări, descoperind că, pentru ca lumina să se îndoaie în jurul unei găuri negre în acest fel, aceasta ar trebui să măsoare aproximativ aceeași masă ca 30 de miliarde de Sori, ceea ce o face suficient de mare pentru a fi o gaură neagră ultramasivă.

Descoperirile au fost publicate în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, informează space.com.