AstraZeneca şi cheagurile de sânge. Informaţia asta depăşeşte tot ce se ştia

AstraZeneca şi cheagurile de sânge. Informaţia asta depăşeşte tot ce se ştia

Despre vaccinul împotriva Covid-19 produs de AstraZeneca şi legătura cu cheagurile de sânge au apărut multe informaţii în ultimele săptămâni, dar ceea ce au descoperit recent cercetătorii duce totul la alt nivel.

AstraZeneca şi cheagurile de sânge. Informaţia asta depăşeşte tot ce se ştia. În prim-planul studiilor publicate în reputata The New England Journal of Medicine apare FP4. Adică o proteină numită factor plachetar 4.

Autorii celor două studii susţin că ea este cea care ar fi putut provoca cazurile de tromboză survenite la 16 persoane din Germania, Austria şi Norvegia în urma vaccinării cu serul de la AstraZeneca.

În primul studiu au fost analizate cazurile celor 11 pacienţi vaccinaţi în Germania şi Austria. Aceştia au dezvoltat tromboză după vaccinarea cu AstraZeneca, iar nouă dintre ei erau femei cu vârste cuprinse între 22 şi 49 de ani.

Ne puteți urmări și pe Google News

AstraZeneca şi cheagurile de sânge

Între 5 şi 16 zile de la vaccinare, aceste persoane au prezentat unul sau mai multe episoade trombotice. A fost un singur caz de hemoragie intracraniană mortală. Dintre pacienţii care au suferit unul sau mai mult episoade trombotice, 9 au dezvoltat tromboză venoasă cerebrală. 3 au dezvoltat tromboză venoasă splanhnică, 3 embolie pulmonară, iar 4 alte tipuri de tromboză.

Conform datelor, 6 pacienţi au decedat, iar 5 au dezvoltat o coagulare intravasculară diseminată. Cercetătorii au ajuns la următoarea concluzie: deşi trombozele au afectat diferite organe, toţi pacienţii aveau anticorpi împotriva proteinei FP4 şi un deficit de plachete sanguine.

În studiul finanţat de Fundaţia Germană de Cercetare se notează că vaccinarea cu serul de la AstraZeneca „poate ocaziona dezvoltarea cu frecvenţă redusă a trombozei imunitare intermediată de anticorpii activatori de plachete împotriva FP4”.

Asemănări între cazurile din Germania şi cele din Norvegia

În cel de-al doilea studiu a fost analizată situaţia unui grup format din 5 pacienţi din Norvegia. Patru femei şi un bărbat cu vârste între 32 şi 54 de ani, lucrători sanitari. Aceştia au prezentat simptome între cea de-a 7-a şi a 10-a zi după prima doză de vaccin.

Toţi au dezvoltat tromboze în zone neobişnuite, iar unul a dezvoltat trombocitopenie gravă, în timp ce patru dintre ei au avut hemoragie cerebrală masivă. În cele din urmă, din nefericire, trei dintre cei afectaţi de efectele secundare au decedat.

Şi în acest caz, toţi pacienţii prezentau niveluri ridicate de anticorpi împotriva proteinei FP4, o reacţie indusă de vaccin. Studiul Universităţii din Oslo arată că, având în vedere că aceste cinci cazuri au fost înregistrate în rândul a peste 130.000 de persoane vaccinate, este vorba de o reacţie cu o frecvenţă foarte redusă.

De subliniat este faptul că studiile analizează reacţiile la vaccinul de la AstraZeneca. Aşadare, nu se cunoaşte dacă trombozele asociate vaccinului Johnson & Johnson au aceeaşi cauză.

explicaţie foto: cheag de sânge