În ultimele zile s-a vorbit mult despre acest joc - capcană, care a lăsat în urma lui peste 130 de victime în rândul adolescenților.

 În 2016, în cinematografe a rulat filmul- Nerve care are ca subiect un joc similar cu „Balena Albastră”. Acesta oferă cu lux de amănunte scenariul de succes pe care un astfel de joc se poate extinde și poate deveni popular în rândul tinerilor. Poate nu filmul i-a inspirat pe cei care au realizat jocul, însă poate a avut impact asupra celor care au intrat în acest joc, fiind dornici să experimenteze pe propria lor piele adrenalina oferită.

Iată câteva aspecte pe care trebuie să le avem în vedere atunci când jocurile devin un pericol:

> Granița fină dintre virtual și viața reală. În realitate, „Balena Albastră” scoate la iveală dorința generației mai tinere de a aduce din lumea virtuală, în cea reală, jocurile cu care intră în contact zi de zi. Atâta timp cât sarcinile și soluționarea acestora erau solicitate online, îndeplinirea lor putea fi realizată în viața de zi cu zi. Iar acest joc nu este singurul de acest gen. Acum câțiva ani ne puteam juca cu pokemonii doar pe calculator, iar acum câteva luni îi găseam pe străzi și în cele mai bizare locuri. Această experiență a făcut, la rândul său, victime chiar dacă în cazul acestui joc au avut loc accidente din cauza neatenției. Tehnologia reușește, de multe ori, să ne pună față în față cu sentimente și stări care depășesc granițele virtualului și este nevoie să știm să le gestionăm corect pentru a nu afecta viața și sănătatea.

> Manipularea în cazul acestui joc este stric legată de modul în care reușește să inducă o stare confuză în minte copiilor și a adolescenților. Pe de o parte, tinerii vor să se simtă învingători, iar trecerea de la un nivel la altul al jocului reușește să satisfacă această nevoie și, nu în ultimul, rând cei care nu au avut șansa să realizeze lucruri sau care s-au lovit de mai multe eșecuri în timp, pot percepe ultima etapă a jocului, adică moartea, ca pe o reușită, ca pe o eliberare.

> Vulnerabilitatea celor tineri. Fără doar și poate, adolescența aduce după sine multe stări conflictuale, curiozitate, teama de eșec, vulnerabilitate, senzația, de multe ori ireală, că dețin controlul și nevoia de confirmare. Toate aceste stări ajung să ofere unui joc de genul „Balenei Albastre” oportunitatea de a se dezvolta și de a-și atinge țelul.

> Investirea încrederii fără justificare. Fără echivoc, este o dovadă de imaturitate, alegerea unui joc despre care se știe că a făcut victime. Un argument este că o parte din cei care au intrat în joc au fost amenințați, însă aceste amenințări nu au fost niciodată puse în aplicare.

> Lipsa de comunicarea. Este foarte cunoscut faptul că adolescenții comunică defectuos cu familiile lor, însă este important ca membrii familiei să ofere un cadru securizant pentru aceștia. Cu alte cuvinte, să își asigure copiii că dacă au nevoie de ajutor sau dacă intră în necazuri se pot baza pe ei.

> Igiena emoțională. Dacă totul este în regulă în viața lor și știu cum să își gestioneze emoțiile pozitive, dar mai ales cele negative, atunci cu siguranță nu vor da curs acestor jocuri. Iar dacă fie și din curiozitate ar testa, ar avea discernământul de a nu-și face rău nici lui, nici celor din jur.

> Jocurile au un rol important în viața noastră. În copilărie au rolul de a ne ajuta să ne dezvoltăm, să ne cunoaștem și să facem cunoștință cu respectarea regulilor. La maturitate ne ajută să ne ținem în contact cu copilul interior, cu copilul din noi, iar această legătură este foarte benefică și aduce după sine foarte multe beneficii. Tot ce nu are legătură cu aceste două variante nu sunt benefice și ajung să ne facă rău, mai devreme sau mai târziu.