Asistentei Mihaela Ioniţă a ajuns să-i fie teamă să mai meargă la vreo urgenţă la spitalul din Slatina, locul unde s-a luptat cu medicii pentru a salva viaţa unui pacient.

Pe 22 ianuarie 2009, Mihai Constantinescu, în vârstă de 63 de ani, originar din oraşul Drăgăneşti-Olt, murea pe un scaun de pe holul Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean din Slatina. Singurul om căruia îi păsa de el era asistenta medicală de pe ambulanţă, Mihaela Ioniţă, care îl adusese acolo de la Drăgăşani-Olt.

Femeia încercase, timp de mai bine de patru ore, să le atragă atenţia medicilor şi asistentelor din spital că adusese un pacient în stare gravă, care avea nevoie urgent de îngrijire medicală. Pacientul şi asistenta au fost însă purtaţi printre secţiile spitalului din Slatina, fără ca vreun cadru medical să-l ajute pe bolnav.

În disperare de cauză, Mihaela Ioniţă a apelat la ultima soluţie - jurnaliştii. Era însă prea târziu. Pacientul ei murea la scurt timp după aceea. Ministrul Ion Bazac intră în acţiune Situaţia n-a rămas însă fără urmări. Proaspătul ministru al sănătăţii, Ion Bazac, a făcut o vizită-fulger la Slatina, împreună de secretarul de stat Raed Arafat. După o anchetă care s-a prelungit până în dimineaţa de 24 ianuarie, oficialii Ministerului Sănătăţii (MS) au decis eliberarea din funcţie a mai multor medici implicaţi în incident, precum şi a directorilor Spitalului Judeţean din Slatina şi ai Direcţiei de Sănătate Publică Olt. Au urmat controale peste controale în toată ţara, s-a înfiinţat o linie verde la care pacienţii să se plângă de activitatea medicilor, apoi, după câteva săptămâni, lucrurile au intrat pe făgaşul obişnuit.

Între timp, „domnul Lăzărescu”, cum a fost supranumit pacientul decedat Mihai Constantinescu, a fost purtat pe ultimul drum de o mână de rude şi doi-trei vecini, „supravegheaţi”, de departe, de un grup mult mai consistent de jurnalişti. Iar asistenta căreia atunci ministrul şi alte oficialităţi ale statului i-au mul ţumit pentru că s-a bătut pentru pacientul ei, a rămas uitată şi a devenit o proscrisă în lumea medicală din judeţul Olt. „Îmi vorbesc foarte urât”

Asistenta Mihaela Ioniţă, de 37 de ani, nu poate uita ziua de 22 ianuarie 2009. Un om care putea fi sa lvat cu o simplă perfuzie cu vitamine a murit pe un scaun, într-un spital cu pretenţii, înconjurat de cadre medciale care nu au catadicsit să-l trateze. „Omul acela putea fi salvat dacă toate lumea îşi făcea treaba”, continuă să spună asistenta Mihaela Ioniţă.

La trei luni de la momentul de celebritate pe care nu şi l-a dorit niciodată, asistenta are de tras de pe urma gestului său de normalitate. Atmosfera la serviciu a devenit tot mai încordată, iar cadrele sanitare de la spitalul din Slatina o tratează ca pe o trădătoare. Cât despre înalţii funcţionari care, până mai ieri, se înghesuiau să o felicite, aceştia au uitat deja întâmplarea.

„La Spitalul Judeţean din Slatina, în special la UPU, medicii şi restul personalului medical, brancardieri şi asistente, îmi vorbesc foarte urât, zbiară la mine pe coridor când ajung aici cu vreo urgenţă, mă tratează ca pe un paria. La fel se comportă şi cei care s-au ales cu sancţiuni după incident, adică aceia cărora li s-au micşorat salariile pe câteva luni sau nu mai lucrează temporar. Îmi reproşează faptul că a ajuns o amărâtă de asistentă medicală să dea afară un doctor. Degeaba le spun că nu a fost vina mea ce a urmat, că eu nu am făcut nimic de capul meu atunci sau că mereu am vorbit la telefon cu superiorii mei şi că ei m-au sfătuit ce să fac. În loc să recunoască cine şi unde a greşit, preferă în continuare să dea vina pe cine le e la îndemână. Hai, că pe medici poate că-i mai înţeleg să afişeze o asemenea atitudine de invidie sau cum vreţi să-i spuneţi, dar şi colegele mele - asistente medicale ca şi mine?! Vă spun sincer că a ajuns să-mi fie teamă să mai merg la Slatina cu vreo urgenţă!”, spune femeia, dintr-o suflare.

Singura ei alinare este că acasă, în Drăgăneşti-Olt, îi simte alături pe colegii ei de la staţia de ambulanţă. „Relaţiile cu o parte dintre ei au devenit chiar mai strânse decât înainte de ceea ce s-a întâmplat în ianuarie”, recunoaşte asistenta.

EPILOG

Regrete în loc de recompense

Cât timp a fost mediatizat, gestul Mihaelei Ioniţă a fost salutat de toate oficialităţile, de la nivel local, până la vârful Ministerului Sănătăţii. I s-au promis un premiu în bani, salariu de merit, primă, medalii, diplome.

„Am acelaşi salariu ca şi înainte de 22 ianuarie, nu am primit nicio primă sau diplomă. Mi s-a zis şi că voi fi chemată la Bucureşti pentru o medalie de excelenţă din partea preşedintelui Băsescu, la propunerea ministrului sănătăţii. Nu s-a întâmplat nimic din toate astea, a fost doar un foc de paie. Eu oricum nu prea cred în aşa ceva”, ne-a spus ea.

Asistenta spune că nu a vrut niciodată să ajungă în centrul atenţiei. „Însă toate acestea au avut loc, şi un om a murit pentru că cineva nu a vrut să se deranjeze şi să folosească un aparat. Nu vreau să cred că am ajuns să ne uităm la pacienţi doar pentru mită. E inadmisibil! Sunt medici în această ţară foarte bine pregătiţi şi deş tepţi, care iubesc această meserie şi poate că nu au unde profesa. Să fie angajaţi ei în locul celor care îşi bat joc”, se revoltă Mihaela Ioniţă.

Tot ce regretă e moartea pacientului nevinovat. În rest, spune că şi-a făcut doar datoria.

EFECTE Controale şi linii speciale pentru reclamaţii

După cazul „Slatina”, oficialii din Ministerul Sănătăţii au declanşat o serie de anchete în unităţile de primiri urgenţe ale mai multor spitale din ţară.

În paralel, mass-media relata cazuri grave de încălcări ale Jurământului lui Hipocrate. Toate acestea au creat presiune asupra sistemului, astfel încât mulţi dintre medicii din provincie refuzau să mai trateze bolnavii şi-i trimiteau la spitalele din Bucureşti şi marile oraşe din ţară.

„Doctorii nu mai pot rezista ameninţării pacienţilor care nu necesită internare că vor fi reclamaţi la Ministerul Sănătăţii sau în presă. Sunt manageri de spitale care internează, mai nou, şi cazuri sociale de teama unei anchete făcute sub camera de filmat, în urma căreia pot fi daţi afară pentru că refuză internarea”, comenta pentru EVZ Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Cazul „Slatina” şi avalanşa de reclamaţii în presă au de terminat conducerea MS să înfiinţeze inclusiv o linie verde, la care pacienţii şi doctorii să-şi spună păsurile privind sistemul de sănătate. (Geta Roman)

Citiţi şi: Bărbat ucis de nepăsarea din spitale

Malpraxisul care aduce moarte Medicii din Slatina, concediaţi pe capete CÂT DE BOLNAVĂ E SĂNĂTATEA

Nevasta domnului Lăzărescu

România, pe patul de spital!