La 34 de ani de la asasinarea prim-ministrului suedez Olof Palme, justiția suedeză trebuie să anunțe miercuri, 10 iunie, dacă pune capăt anchetei, aflată în impas, în ciuda numeroaselor piste explorate din 1986 încoace, sau dacă decide continuarea ei.

Procurorul Krister Petersson, însărcinat cu acest complicat dosar din 2017, a organizat o video-conferință de presă în care va aduce lămuriri, scrie AFP.

Liderul social-democrat Olof Palme a fost împușcat în centrul Stockholmului, pe 28 februarie 1986, la vârsta de 59 de ani, în timp ce se întorcea de la cinematograf împreună cu soția sa, fără gărzi de corp.

În acel moment, „Suedia și-a pierdut inocența”, potrivit unei expresii care a devenit populare. Ucigașul a reușit să fugă, luând cu el arma crimei.

De atunci, au fost audiate mii de persoane, în timp ce alte zeci au revenicat crima (!), iar dosarele anchetei ocupă 250 de metri de raft în arhivă.

Conform ziarului suedez Aftonbladet, anchetatorii ar fi descoperit între timp arma crimei.

Experți judiciari și presa suedeză au dat de înțeles în ultimele luni că dosarul va fi probabil clasat, deoarece principalii suspecți ar fi murit în ultimi ani.

Pentru Krister Petersson, dacă principalul suspect este mort, acest lucru ar putea constitui un motiv pentru a abandona investigația, deoarece, potrivit legii, o persoană decedată nu poate fi inculpată, a explicat el în februarie.

Cu un nume aproape identic cu al anchetatorului, Christer Petterson, identificat de către soția lui Olof Palme ca fiind asasinul, a fost declarat vinovat în iulie 1989, pentru a fi eliberat, câteva luni mai târziu, la apel, din lipsă de probe.

Mărturia sa a fost minată de asemenea de o sumedenie de iregularități înregistrate atunci când a fost luată.

Christer Petterson a murit în 2004.

Lisbeth Palme, văduva premierului, a murit și ea în 2018.

De-a lungul anilor, au fost suspectați, între altele, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), armata și poliția suedeză sau serviciile secrete sud-africane – Olof Palme fiind un critic acerb al politicii de apartheid din această țară.

Un excelent orator, premierul a luat poziție de asemenea împotriva războiului din Vietnam și al energiei nucleare, și a susținut regimurile comuniste din Cuba și Nicaragua.

În Suedia, unde a fost premier din 1969 până în 1976, și din 1982 până în 1986, a militat pentru egalitatea între sexe.

Unele teorii sugerează că politicianul ar fi fost în realitate victima unui „lup singuratic”, acționând în numele unei „uri ideologice”. Printre numele vehiculate se afla și cel al lui Stig Engström, cunoscut și ca „omul din Skandia”.

Sosit printre primii la locul crimei de la compania de asigurări Skandia, unde lucra, a fost audiat de autorități ca martor, dar depoziția sa nu a fost considerată de încredere, deoarece își schimba mereu detaliile. Individul a murit în 2000.

Poliția a fost aspru criticată pentru eșecurile sale și pentru pistele întâmplătoare pe care le-a urmărit la începutul anchetei. În seara crimei, ea nu a izolat corect scena crimei, numeroase probe fiind distruse.

Dacă procurorul Petersson anunță miercuri închiderea anchetei, pentru a liniști spiritele, el va adăuga probabil că aceasta poate fi oricând redeschisă dacă apar elemente noi.