Începând de luni, 15 aprilie, Armenia și Azerbaidjanul vor expune în faţa celei mai înalte instanțe a Națiunilor Unite o dispută de lungă durată privind "epurarea etnică", chiar dacă tensiunile militare se intensifică între aceste două țări vecine și rivale din Caucaz, potrivit Le Figaro.

Armenia și Azerbaidjanul, proces la Haga

Avocații celor două părți încep audieri de două săptămâni pentru a-și argumenta interpretările dreptului internațional la Palatul Păcii al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) de la Haga.

La începutul acestei luni, cele două părți s-au acuzat reciproc că au deschis focul de-a lungul graniței lor comune, slăbind speranțele de a ajunge la un acord de pace de durată după decenii de lupte sporadice.

Bătălia juridică în fața CIJ datează din septembrie 2021, când cele două țări au depus plângeri una împotriva celeilalte în decurs de o săptămână. Cei doi vecini se acuză reciproc de "epurare etnică" și încălcarea Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD).

CIJ nu-și poate impune deciziile

CIJ, care judecă disputele dintre state, a emis ordoananţe de urgență în decembrie 2021, cerând ambelor părți să prevină incitarea și promovarea urii rasiale.

Dar, deși deciziile CIJ sunt obligatorii, aceasta nu are mijloace de a le pune în aplicare și tensiunile au crescut, culminând cu ofensiva fulger a Azerbaidjanului din septembrie anul trecut pe teritoriul disputat Nagorno-Karabah.

Baku a reluat orfensiva în timpul acestei operațiuni militare de o zi, fapt care a determinat întreaga populație armeană a enclavei, peste 100.000 din cei 120.000 de locuitori, să fugă în Armenia.

Câteva săptămâni mai târziu, Armenia a depus din nou o petiție la CIJ, cerând instanței să ordone Azerbaidjanului să-și retragă trupele din Karabah și să le permită refugiaților armeni să se întoarcă acasă în siguranță.

În noiembrie, Curtea a ordonat Azerbaidjanului să permită oricărei persoane care dorește să se întoarcă în Karabah să o facă "în siguranță, fără obstacole și cât mai curând posibil".

Armenia și Azerbaidjanul, probleme moștenite din era sovietică

Audierile, care încep luni, sunt programate să continue până pe 26 aprilie. Ele se referă la obiecțiile ridicate de fiecare parte în cazul inițial depus de partea adversă în septembrie 2021. Prim-ministrul armean Nikol Paşinian și președintele azer Ilham Aliev au declarat că un acord de pace cuprinzător este la îndemână după ofensiva de anul trecut din Nagorno-Karabah.

Fostele republici sovietice au purtat două războaie pentru controlul acestei regiuni muntoase, care s-au soldat cu mii de victime de ambele părți și au determinat fuga a sute de mii de oameni: unul în anii 1990, la destrămarea Uniunii Sovietice, și cel mai recent în 2020.

Conflictul a tensionat şi legăturile dintre Rusia și Armenia, Erevanul afirmând că Moscova nu a făcut suficient pentru a ajuta această ţară când a fost atacată. În luna februarie, Armenia s-a alăturat oficial Curții Penale Internaționale (CPI), în ciuda avertismentelor din partea Moscovei.

Acum i se cere să-l aresteze pe Vladimir Putin dacă acesta pune piciorul pe teritoriul armean, în baza unui mandat de arestare al CPI emis împotriva președintelui rus în martie 2023.

(Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)