Armenia, acord pentru redeschiderea coridorului umanitar. Nu se știe, însă, când va fi aplicat acordul care ar permite aprovizionarea armenilor din enclavă.

Luni, conform planului, exercițiul militar comun Armenia-SUA a primit undă verde, într-un moment de tensiuni puternice în relațiile cu Azerbaidjanul, scrie Avvenire.

Redeschiderea coridorului umanitar Lachin rămâne o sursă de tensiune și ambiguitate. Autoritățile azere nu confirmă reactivarea completă a conexiunii cu regiunea Nagorno-Karabah, unde minoritatea armeană este efectiv izolată de mai multe săptămâni, însă vorbesc generic despre disponibilitatea de a permite trecerea ajutorului umanitar.

Armenia, exercițiu militar cu SUA

Timp de zece zile, 85 de soldați americani și 175 de soldați armeni se vor antrena pentru a participa la misiunile internaționale de menținere a păcii. Efectul acestei decizii este acela de a dezlănțui acuzații și amenințări din partea Moscovei, dar prezența soldaților americani poate amâna deciziile privind o posibilă acțiune militară a Azerbaidjanului, câștigând timp pentru diplomație.

Puşcaşii marini vor pleca pe 21 septembrie, iar pentru ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, alegerea operațiunilor comune „este deplorabilă”. Rusia, care pentru a asigura stabilitatea zonei are baze militare în Armenia, nu agreează „încercările NATO de a se infiltra în Caucazul de Sud”.

În cele trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie, iar în ultima săptămână cele două ţări s-au acuzat una pe alta că doresc să aducă în masă soldați la granițe.

Problema Nagorno-Karabah

Începând cu decembrie 2022, unii civili azeri care s-au identificat drept „activiști de mediu” au început să blocheze coridorul Lachin, iar în aprilie 2023, Azerbaidjanul a stabilit un nou punct de control de securitate de-a lungul drumului, întrerupând fluxul de oameni și mărfuri între Armenia și Nagorno-Karabah, cu excepția evacuărilor medicale urgente, creând ceea ce Statele Unite și alții au numit o „situație umanitară în rapidă deteriorare”, sau, potrivit  fostului procuror internațional Momreno-Ocampo o „tentativă de genocid”, împotriva celor 120 de mii de armeni care locuiesc pe teritoriul azer.

Baku spune că a acţionat în acest fel pentru a împiedica folosirea drumului pentru contrabanda cu arme. Autoritățile etnice armene din Karabakh au declarat sâmbătă că pentru prima dată după mai multe decenii au convenit să permită transporturile de ajutoare din teritoriul controlat de Baku în schimbul redeschiderii coridorului Lachin. Păcat doar punerea în aplicare a acordului ridică multe incertitudini.

Azerbaidjan, susținut de Turcia contra Armeniei

Semnalele care sosesc sunt ambigue. Hikmet Hajiev, consilier pentru politică externă al președintelui Azerbaidjan Ilham Aliyev, a negat că Baku ar fi ajuns la un acord cu provincia separatistă Nagorno-Karabah pentru redeschiderea simultană a drumurilor către Azerbaidjan și Armenia.

Hajiev a spus că Azerbaidjanul va menține controlul „la frontieră și la vamă” asupra coridorului Lachin, care leagă Karabakh de Armenia.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care de-a lungul anilor nu a negat niciodată sprijinul dat Azerbaidjanului, a avut luni o conversație telefonică cu premierul armean Nikol Pashinyan.

În timpul conversației, relatează surse oficiale turce, cei doi lideri au vorbit despre Nagorno-Karabah unde, în ciuda unui armistițiu semnat la Moscova în urmă cu aproape trei ani, tensiunile nu s-au diminuat.

Erdogan și Pashinyan au vorbit despre complicatul proces de normalizare a relațiilor dintre Turcia și Armenia, două țări divizate de ciocnirea pe tema genocidului din 1915, dar care au reluat dialogul chiar după armistițiul din Nagorno-Karabah.

Drumul greu spre normalizare

Negocierile au permis deja numirea unor reprezentanți speciali pentru normalizare, redeschiderea zborurilor care leagă cele două țări și reluarea comerțului.

Încă o dată, regiunea se află în centrul „unei partide importante”. Iar Republica Islamică Iran „urmărește cu seriozitate evoluțiile din Caucaz”, aşa cum a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanani, declaraţie preluată de agenția IRNA de la Teheran.

Partea de sud a Nagorno-Karabah este situată nu departe de granița azeră cu Iranul. „Garantăm că situația de la granițele noastre este sigură”, a spus oficialul iranian care și-a exprimat „îngrijorarea” cu privire la posibilitatea unui nou conflict. Guvernul de la Baku a liniștit Teheranul, susținând că nu are intenția de a efectua atacuri militare.

Prudența și neîncrederea sunt folosite în egală măsură, mai ales după ce Azerbaidjanul a justificat mișcările recente de trupe vorbind despre „normale” operațiuni militare premergătoare sezonului rece.

(Articol de Nello Scavo, Traducerea Cătălina Păunel, RADOR)