Mănăstirile pictate sunt uşor de vizitat şi greu de uitat.

Penultimul jalon pe traseul celor 7 minuni ale României l-au constituit mănăstirile cu picturi exterioare din Bucovina. Am ales să trecem Carpaţii prin Pasul Tihuţa, acesta fiind - pe hartă - cea mai lesnicioasă variantă de drum între Sibiu şi Voroneţ.

Drumul este îngreunat de lucrări de reabilitare şi de şoferi iresponsabili care nu respectă semafoarele ce reglementează circulaţia pe porţiunile aflate în reparaţie. Situaţia continuă şi după ce treci Pasul Tihuţa, spre Câmpulung Moldovenesc şi apoi spre Gura Humorului. Altă alegere proastă a fost cazarea lângă Gura Humorului, în localitatea Frasin, la Pensiunea Casa Albă, chipurile de trei stele. Camera, 90 de lei de persoană în regim single, nu merita nici măcar o margaretă: zugrăveală crăpată, apă caldă cu sincope, paturi şubrede, mobilier vechi. Peisajul de dimineaţă te face însă să dai uitării mai toate supărările.

Pădurea grea, muşcată de culorile toamnei, şi colinele domoale pe care căpiţele par soldaţi încremeniţi îţi povestesc de ce Bucovina este atât de frumoasă. Raiul pensiunilor Înainte de Gura Humorului, cum vii dinspre Câmpulung Moldovenesc, pe dreapta se face drumul către Voroneţ. În localitate, ofertele de cazare în pensiuni de două, trei sau patru margarete sau doar în camere de oaspeţi se găsesc aproape din sută în sută de metri. Vile spaţioase, cu grădini umbroase te invită să le treci pragul măcar pentru o noapte. Există şi un camping, pentru cei care călătoresc cu cortul. Parcarea din faţa mănăstirii este fără taxă şi de aici poţi pleca cu obiecte vechi din cele mai diverse, de la imitaţii de bâte de baseball, până la ii sau cuverturi tradiţionale. La intrarea în mănăstire eşti informat că nu poţi face fotografii folosind trepiedul, chiar dacă plăteşti taxa foto de 6 lei. „Dacă au trepied înseamnă că sunt profesioniş ti şi atunci trebuie să ceară voie de la Episcopie“, explică măicuţa care se ocupă de magazinul de suveniruri şi articole bisericeşti din incinta mănăstirii.

Tot măicuţa ne informează că turiştii care nu vin în grup trebuie să se strângă cel puţin câte 15 pentru a beneficia de ghidaj şi că, da, există cumpărători pentru ouăle de struţ încondeiate, care se vând cu 400 de lei bucata. Curtea mănăstirii este îngrijită, cu alei flancate de băncuţe şi rondouri de flori.

Când câte un turist trece dincolo de alee pentru a obţine o fotografie mai interesantă cu mănăstirea, este atenţionat de un paznic să revină în spaţiul destinat turiştilor. Nu este însă nimeni deranjat, fiindcă în faţa albastrului de Voroneţ nu încape loc de supărare. Unii turişti fotografiază pe aparatul digital scurtul istoric al mănăstirii, afişat în curte, alţii cumpără una dintre broşurile existente la magazinul mănăstirii, dar cei mai mulţi ştiu deja despre ce este vorba, pentru că s-au documentat pe internet. Exact aşa a făcut şi Corina Voicu, o bucureşteancă în vârstă de 32 de ani, funcţionar public.

„Nimeni nu se prea deranjează să-ţi spună ce vezi. Este însă o mănăstire cu totul deosebită prin culoarea picturilor şi prin faptul că e mai cochetă decât restul“, spune aceasta. Turul complet Un tur complet al mănăstirilor trebuie să cuprindă atât Voroneţ ul, Humorul şi Probota, cât şi celelalte patru biserici cu pictură murală din nordul Moldovei, care se află pe lista UNESCO: Arbore, Moldoviţa, Pătrăuţi şi Sf. Gheorghe din Suceava. EXCEPŢIE Probota, izolată pe nedrept Probota este una dintre cele mai puţin vizitate mănăstiri cu picturi exterioare din nordul Moldovei, chiar dacă se numără printre cele şapte incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Motivul ar fi relativa ei izolare faţă de „grosul“ mănăstirilor bucovinene. Din Gura Humorului la Probota se ajunge pe un drum acceptabil, trecând prin Fălticeni şi apoi prin oraşul Dolhasca, de unde drumul o face la dreapta. Peo latură a mănăstirii se lucrează la amenajarea unei parcări.

Măicuţa care îngrijeşte de rarii turişti spune că de-abia prin 2001 biserica a intrat în circuitul turistic, fiind biserică parohială până în 1989, iar apoi intrând în renovare. Pictura exterioară de la Probota s-a păstrat într-o mai mică măsură, însă cea interioară este de o frumuseţe şi bogăţie remarcabile.

Acustica bisericii este uluitoare. Sunetele sunt atât de amplificate încât în gropniţă - unde îşi doarme somnul de veci Petru Rareş - şi în naos nu se poate vorbi decât în şoaptă. Chiar şi un pocnet din degete face să reverbereze ca un clopot încăperile. APROPIERE Humor, la pachet cu Voroneţ De la Voroneţ, în 15-20 de minute, traversând oraşul Gura Humorului, ajungi la Mănăstirea Humor. În satul cu acelaşi nume există posibilităţi de cazare, mai puţine însă decât la Voroneţ. Când am ajuns noi, în curtea mănăstirii nu era nici ţipenie, doar o măicuţă care mătura frunzele. Biserica, pictată predominant în tonuri de roşu, poate fi admirată dintr-un unghi inedit dacă urcaţi în turnul din curte.

Atenţie însă, ultimele trepte sunt foarte abrupte, iar culoarul pe care se urcă, strâmt. Un magazin bisericesc pune şi aici la dispoziţie broşuri şi articole bisericeşti. Vizavi de mănăstire există şi tarabe cu suveniruri. DE ŢINUT MINTE Mămăliguţa care zâmbeşte Timp de vizitare: Turul mănăstirilor merită cel puţin trei zile.

Taxe: Voroneţ - 6 lei, Humor - 3 lei, Probota - 3 lei

Ghidaj: La Voroneţ, doar pentru grupuri de minimum 15 persoane. În rest, la cerere

Suveniruri: Ofertă bogată la Voroneţ, mai redusă la restul

Casă şi masă: Există pensiuni şi camere de oaspeţi în aproape toate localităţ ile unde există mănăstiri incluse în circuitul turistic. În Gura Humorului există şi un hotel de patru stele.

Pont: Nu rataţi o masă la Restaurantul Moldova din Gura Humorului. Încercaţi o tochitură moldovenească cu mămăliguţă veselă (ornată să semene cu o faţă zâmbitoare) şi clătitele cu brânză. La finalul mesei veţi primi gratuit o minihartă cu atracţiile turistice ale zonei. Alte atracţii: Cetatea de Scaun a Sucevei, Suceviţa Putna, Dragomirna şi Bogdana