Autoritățile din Italia anunță că arheologii au dat o nouă lovitură. Rămăşiţele bine conservate a doi bărbaţi, un nobil şi un sclav, descoperite în ruinele oraşului Pompei.

Arheologii au descoperit rămăşiţele bine conservate a doi bărbaţi care au murit arşi de erupţia vulcanică ce a distrus oraşul antic Pompei în anul 79 d. Hr, a anunţat sâmbătă ministrul Culturii din Italia, potrivit Reuters.

Unul dintre aceştia era probabil un bărbat cu o poziţie socială înaltă, cu vârsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani, care mai păstra încă urmele unei pelerine din lână prinse sub bărbie.

Cel de-al doilea, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 23 de ani, purta o tunică şi a avea câteva vertebre rupte, indiciu că ar fi fost un sclav care făcea muncă grea.

Arheologii au putut determina cauza decesului

Rămăşiţele au fost descoperite de arheologi în Civita Giuliana, la 700 de metri nord-vest de centrul anticului Pompei, într-o încăpere subterană din vecinătatea unei vile unde se fac săpături.

Dantura şi oasele s-au conservat, iar cavităţile unde se aflau ţesuturile moi au fost umplute cu ipsos, lăsat să se întărească şi iar apoi excavat pentru a pune în evidenţă conturul trupurilor.

„Aceste două victime erau probabil în căutarea unui adăpost când au fost spulberate de curentul piroclastic aproximativ la ora 9 dimineaţa”, a spus Massimo Osanna, directorul sitului arheologic. „Au murit prin şoc termic, după cum demonstrează picioarele şi mâinile încleştate'”.

Pompei este un loc incredibil pentru cercetare şi studiu

Ministrul Culturii, Dario Franceschini, a precizat într-un comunicat că această descoperire subliniază statutul oraşului Pompei „drept un loc incredibil pentru cercetare şi studiu”.

Pompei, situat la 23 de kilometri sud-est de Napoli, avea circa 13.000 de locuitori atunci când a fost îngropat sub cenuşă vulcanică, pietre ponce şi ţărână, rămânând încremenit în timp.

Ruinele oraşului au fost descoperite abia în secolul al XVI-lea, iar săpăturile arheologice organizate au început în jurul anului 1750. Cu toate acestea, în vremuri mai recente, atenţia s-a concentrat pe conservarea ruinelor expuse care au început să se dezintegreze.