La câteva zile după ce instanța Tribunalului București a refuzat propunerea de arestare a lui Alexandru Găină, un celebru hoț de mașini din perioada anilor 1995-2002, și a decis ca inculpatul să fie pus sub control judiciar, a fost făcută publică motivarea judecătorului.

 Citisem, anterior, și referatul procurorului de la Parchetul București care a încercat să demonstreze că la dosarul de omor deschis în 1998 au fost adăugate probe noi, care îl incriminează pe Alexandru Găină, fiul unui fost șef de la serviciul secret al Ministerului de Interne, celebra unitate „Doi și-un sfert”.

Cunosc bine cazul, deoarece am scris și la momentul în care a avut loc asasinarea lui Mihai Ionescu în str. Mieilor, de aceea pot spune fără rețineri că judecătorul are dreptate în hotărârea dată și că nu există probe clare care să-l transforme pe derbedeul și hoțul Găină într-un asasin plătit. De altfel, magistratul Tribunalului susține în motivarea sa scrisă:

„Desigur, probele în baza cărora se analizează legalitatea şi temeinicia unei măsuri preventive nu trebuie să aibă aceeaşi forţă cu aceea a probelor care stau la baza unei trimiteri în judecată şi, cu atât mai puţin, a unei soluţii de condamnare, ci acestea trebuie să furnizeze o serie de date credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşată urmărirea penală a săvârşit fapta de care este acuzată”.

Din păcate, probele nu prea sunt. Ieri, și Curtea de Apel a respins contestația procurorului de arestare a suspectului. Iată care sunt punctele esențiale, din motivarea primei instanțe, pe care judecătorul le consideră ”elemente insuficient lămurite care pot infirma această ipoteză şi care ar putea duce la ipoteza contrară, că autorul infracţiunii de omor calificat ar putea fi o altă persoană”.

1. Alexandru Găină făcea parte dintr-o bandă de hoți de mașini de lux, pe care o conducea împreună cu Radu Bolgiu, zis Robocap. După patru ani de la asasinatul din strada Mieilor, unul dintre hoții din gașca lui s-a prezentat la Serviciul Omoruri din Poliția Capitalei și a făcut un denunț, spunând că Alexandru Găină e cel care l-a ucis pe Mihai Ionescu în 15 iulie 1998. Denunțul respectiv nu s-a făcut printr-o declarație dată în fața procurorului, ci mărturia lui Alin Dănilă a fost înregistrată pe banda magnetică.

Pistolul, predat polițiștilor de martor, nu e arma cu care s-a tras în Mihai Ionescu, a stabilit expertiza.

Judecătorul arată că discuția martorului cu polițiștii, în iulie 2002, nu e convigătoare. Faptul că ştia foarte multe detalii despre comiterea omorului - victima a fost împuşcată în umăr mai întâi – se putea afla din presă. Doar martorul susține că Găină a supravegheat în prealabil zona, că lui i-a lăsat pistolul bănuit a fi fost folosit la faptă. Tot martorul Alin Dănilă R. susține că Mercedesul cu care Găină s-a dus în strada Mieilor a fost dezmembrat și nu mai există.

2. Pistolul, predat polițiștilor de martor, nu e arma cu care s-a tras în Mihai Ionescu, a stabilit expertiza. Se spune în motivare că, în aprilie 2002, martorul Alin Dănilă R. „a predat un pistol, în stare de funcţionare, armă de foc semiautomată, având cartuşe cu glonţ calibru 7,65mm, pe care a afirmat că l-a primit în vara anului 1998 de la Alexandru Găină, pentru care expertiza balistică efectuată în iunie 2016 a stabilit că elementele de muniţie folosite la uciderea victimei nu au fost trase de această armă de foc. Acest fapt este însă relevant pentru că demonstrează că martorul deţinea cel puţin o armă de foc în perioada uciderii victimei”,

3. Amprentele lui Găină nu corespund cu cele de la locul faptei, din 1998. „Au fost prelevate urme papilare la locul faptei şi, deşi nu s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză dactiloscopică pentru a se compara aceste urme cu impresiunile digito-palmare ale inculpatului, prin adresa din … 02.2004 s-a efectuat o comparaţie, rezultatul fiind negativ”, scrie judecătorul.

4. „Nu s-a efectuat o expertiză traseologică sau un experiment judiciar pentru a se stabili dacă o persoană de înălţimea inculpatului putea sau nu să fie autorul care a tras cele trei focuri de armă asupra victimei,

5. Un alt martor a infirmat susţinerile martorului Alin Dănilă R., în sensul că inculpatul ar fi dat un bilet în care afirma că a îndeplinit serviciul şi cerea plata pentru uciderea victimei.

6.Deși atunci când s-a făcut ancheta, în 1998, au existat marturii că în mașina Mercedes erau cel puțin două personae, acum nu mai apare decât Alexandru Găină.

7. Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere faptul că ancheta penală a fost declanşată în luna iulie 1998 şi până în anul 2004 au fost audiaţi martorii şi au fost efectuate rapoartele de expertiză, au fost depuse listing-urile telefonice (în anul 2003), probe readministrate în anul 2016. Din anul 2004 şi până în anul 2016, când au fost reaudiaţi toţi martorii şi au fost întocmite rapoarte de expertiză, deci timp de 12 ani, nu au fost efectuate acte de urmărire penală, dosarul fiind lăsat în nelucrare.