În şapte luni de cercetare pentru descifrarea genomului coronavirusului, s-au făcut mari progrese, aşadar, un vaccin ar putea fi disponibil la începutul anului viitor. Există speranţa că ar putea fi distribuit pe scară largă la jumătatea lui 2021. Presupunând că fiecare din cele 20 de vaccinuri candidate are şanse de 10% să fie corespunzător, ar însemna că am putea avea unul sau două vaccinuri, poate chiar mai multe.

S-au înregistrat cele mai rapide progrese de până acum în domeniu, comparativ cu orice altă boală din trecut.
De la publicarea în ianuarie a secvenţei ARN-ului virusului şi până la prima testare a unui vaccin, în martie, au trecut doar trei luni – un succes fără precedent, susţine Swaminathan.

Există posibilitatea ca testarea eficienței pe scară largă – aşa-numita fază a treia – să se încheie în mai puţin de un an de la începutul cercetărilor pentru obţinerea vaccinului. Încheierea acestei faze nu garantează totuși eficiența vaccinului și utilizarea sa imediată.

Pentru că nu se poate anticipa care dintre liniile de cercetare va avea succes, abordarea OMS este efectuarea de teste pentru un număr cât mai mare de vaccinuri.

Protejarea a doar 20-30% din pacienţi nu este suficientă deoarece aceasta nu va asigura încheierea pandemiei; este nevoie de o protecţie de 70%, în condiţii de siguranţă.

Potrivit Swaminathan, se urmărește studierea scăderii rapide a nivelului anticorpilor după infectare. Încă se mai descoperă noutăţi despre tipurile de imunitate la virus. Există şi cercetări care sugerează că reacţia imunitară imediată de celule poate fi semnificativă.

Experiența ne dovedește că majoritatea oamenilor dezvoltă imunitate la infecţiile naturale, adică produc anticorpi. Așadar, se speră că un vaccin ar putea da acelaşi rezultat.