Anticipând tensiuni cu Biden, Erdogan caută să liniştească relaţiile sale cu Europa. Confruntat cu venirea unui nou lider american potenţial ostil, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare decis să liniştească relaţiile sale cu Uniunea Europeană după mai mulţi ani de vii tensiuni.

LA LIBRE BELGIQUE: Semn al exasperării lor faţă de o diplomaţie turcă apreciată drept agresiva, ţările europene au căzut de acord luna trecută să sancţioneze Ankara în legătură cu forajele unilaterale de gaze în Mediterana de Est.

Turcia şi-a enervat partenerii occidentali şi intervenind în Libia pentru a susţine guvernul de la Tripoli şi sprijinind Azerbaidjanul în conflictul acestuia cu Armenia în regiunea Nagorno Karabah.

Dar după luni de agresivitate marcate de schimburi de mesaje injurioase între dl Erdogan şi preşedintele francez, Emmanuel Macron, şeful statului turc repetă acum că doreşte „să scrie o pagină nouă” în relaţiile dintre Ankara şi UE.

Dnii Erdogan şi Macron au schimbat chiar scrisori în ultimele zile. Începutul unei reconcilieri?

Ankara a întins o ramură de măslin Atenei invitând-o la negocieri, programate la sfârşitul lunii ianuarie, privind exploatarea hidrocarburilor în Mediterana.

Dacă Turcia îşi îndulceşte limbajul, e pentru că „nu-şi poate permite o escaladare a tensiunilor în acelaşi timp cu Statele Unite şi cu Europa, mai ales cu o economie atât de slăbită”, subliniază un diplomat european.

„În căutare de prieteni”

Dependenţa economică a Ankarăi de Europa este într-adevăr mare: între 2002 şi 2018, două treimi din investiţiile directe străine în Turcia provin din cele 27 de ţări ale UE, potrivit cifrelor oficiale.

Dar tensiunile au contribuit la crearea unui climat de instabilitate printre investitori care se reflectă în degringolada lirei turceşti care a pierdut o cincime din valoare faţă de dolar în 2020.

După ce şi-a îndepărtat ginerele din funcţia de ministru al finanţelor în noiembrie, dl Erdogan şi-a înmulţit apelurile către Europa, promiţând să întărească statul de drept. Izolat, Erdogan caută prieteni peste tot unde îi poate găsi”, subliniază Ilke Toygur, analist la Institutul german de relaţii internaţionale şi probleme de securitate SWP.

În acest scop, dl Erdogan şi ministrul turc al afacerilor externe au avut marţi întâlniri cu ambasadori ai ţărilor europene.

Aşteptându-l pe Biden

Dacă dificultăţile economice au orientat noua abordare turcă, victoria lui Joe Biden pare de asemenea să fie un factor determinant.

În vreme ce dl Erdogan a creat cu Donald Trum o relaţie personală care i-a permis Ankarei să evite sancţiuni grele pentru operaţiunile sale militare în Siria sau pentru achiziţia de rachete ruseşti, Turcia anticipează mai multă răceală din partea viitoarei administraţii.

„Victoria lui Biden a schimbat cu siguranţă lucrurile. Turcia se aşteaptă ca viitorul guvern american să-i lase mai puţină libertate de mişcare”, estimează diplomatul european.

Apelul la apropierea de UE „poate fi interpretat ca un mod de a se pregăti” pentru preluarea funcţiei de către dl Biden, crede Sinem Adar, de la Centrul de studii aplicate privind Turcia de la Berlin.

Dar în opinia ei, încercarea de liniştire a Ankarei se explică şi prin „presiunea internă crescândă” faţă de dl Erdogan „datorată problemelor economice agravate de pandemie” şi „o erodare a popularităţii” partidului naţionalist MHP, aliat al preşedintelui turc.

Măsuri concrete

Dar dacă oficialii turci îşi înmulţesc declaraţiile, analiştii se întreabă ce măsuri concrete va fi gata să ia Ankara.

Pentru ca Turcia „să fie percepută drept credibilă de UE, va trebui ca Ankara să-şi schimbe orientarea” privind statul de drept, estimează dna Adar, în timp ce arestarea opozanţilor şi a figurilor societăţii civile a îngrijorat mult  Occidentul.

Dna Toygur estimează şi ea că această chestiune este „adevăratul obstacol”, adăugând că Europa aşteaptă o dovadă de bună credinţă din partea lui Erdogan.

Din punctul de vedere al UE, Turcia rămâne în orice caz un partener inevitabil din cauza situării sale geografice şi a rolului său în gestionarea fluxurilor migratorii spre Europa.

„Mai multe ţări europene vor să calmeze lucrurile, deoarece tensiunile (...) nu folosesc nici intereselor Turciei, nici celor ale Europei”, arată diplomatul european.

Totuşi, adaugă el, „ofensiva de farmec” a Turciei creează pentru moment „mulţi sceptici”.

Sursa

Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR