Oamenii de știință, alertați de schimbările din Antarctica. Cât de grave sunt consecințele
- Alexandru Sălăvăstru
- 28 aprilie 2024, 23:53
Gheața marină din Antarctica a dispărut în ultimii ani. Acum, oamenii de știință din domeniul climei se întreabă dacă se va mai întoarce vreodată.
Timpul pare înghețat în Antarctica în timpul verii
Atemporalitatea Antarcticii este o iluzie, spun specialiștii. Cu doar un deceniu în urmă, în nopțile de vară, soarele acoperea cu o lumină aurie banchizele sale de gheață.
Cu toate acestea, astăzi, o mare parte din această gheață de mare nu se mai vede nicăieri. Iar oamenii de știință sunt din ce în ce mai îngrijorați de faptul că s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată:
„Antarctica pare foarte îndepărtată, dar gheața de acolo contează foarte mult pentru noi toți. Este o parte cu adevărat vitală a sistemului nostru climatic", a declarat Ella Gilbert, cercetător în domeniul climei polare la British Antarctic Survey.
Până de curând, gheața din Antarctica fluctua între minime de vară relativ stabile și maxime de iarnă
După 2016, lucrurile au început să se schimbe. Au urmat curând două minime record, inclusiv cel mai mic minim înregistrat vreodată în februarie 2023, de doar 1,91 milioane de kilometri pătrați.
La începutul iernii, în luna martie a acelui an, oamenii de știință au sperat că stratul de gheață își va reveni. Dar ceea ce s-a întâmplat în schimb i-a uimit. Gheața din Antarctica a cunoscut șase luni de minime record. La apogeul iernii, în iulie, de pe continent lipsea o bucată de gheață mai mare decât Europa de Vest.
„Cu toții am crezut că minimul a fost cât se poate de rău; a fost în 2023, nu în 2070", a declarat Ariaan Purich, cercetător al climei antarctice la Universitatea Monash din Australia.
Acum, în 2024, întinderea gheții marine a atins un alt minim aproape de record: doar 1,985 milioane de km pătrați la 20 februarie.
Cea mai mare parte din această gheață de mare din Antarctica crește iarna
Când vara se transformă în iarnă în Antarctica, gheața de mare se extinde de la minimul său de aproximativ 3 milioane de km pătrați la 18 milioane de km pătrați, acoperind 4% din suprafața Pământului în „plăci neregulate”.
Cea mai mare parte din această gheață de mare crește iarna, în timpul nopții polare care durează săptămâni întregi. Mozaicul de gheață de coastă are o varietate de scopuri. În primul rând, acest șanț de gheață de mare ține apa de mare care se încălzește departe de gheața terestră din ce în ce mai precară a continentului, protejând ghețarii săi. De asemenea, suprafața de gheață de mare reflectă o parte din energia solară înapoi în spațiu. Acest proces este cunoscut sub numele de efect albedo.
Aceste platforme plutitoare joacă, de asemenea, un rol cheie în ecosistemul antarctic, oferind un habitat pentru creaturi precum pinguinii și krillul.
Pe măsură ce gheața de mare se topește, apa rece care se scurge de pe platoul continental împinge apele adânci mai jos și mai departe, alimentând un curent circumpolar care conduce toți curenții oceanici din lume. De fapt, 40% din oceanul global își are originea pe coasta Antarcticii. Asta face ca aceasta să fie vitală pentru reglarea climei regionale de pe întreaga planetă.
Ce urmează în viitor?
Efectele imediate ale scăderii gheții marine din Antarctica sunt deja prezente. De exemplu, scăderea din 2022 a provocat moartea în masă a mii de pui de pinguin în Antarctica de Vest. Oamenii de știință se așteaptă să constate și mai multe decese începând cu 2023. Tot în 2022, Antarctica de Est a cunoscut cel mai mare val de căldură înregistrat vreodată. Atunci au fost înregistrate temperaturi care au urcat până la 40 C peste normal.
În plus, se preconizează și un alt lucru. Curenții oceanici din jurul Antarcticii, care au încetinit deja cu 30% din anii 1990, vor încetini cu încă 40% până în 2050.
Oamenii de știință sunt atenți să nu califice declinul gheții marine din Antarctica drept un punct de cotitură ireversibil:
„Dacă s-ar răci un pic, [gheața de mare] ar putea îngheța din nou", a declarat Purich.
Dacă numai calota de gheață din Antarctica de Vest s-ar rupe și s-ar topi în mare, aceasta ar ridica nivelul global al mării cu aproximativ 3,4 m.