Uniunea Scriitorilor Români (USR) s-a născut în vremuri comuniste (1949), fiind actul fuzionării dintre bătrâna Societate a Scriitorilor Români şi Societatea Autorilor Dramatici. Preşedinte de onoare „s-a ales“ Mihail Sadoveanu, iar „preşedinte activ“ a fost ales Zaharia Stancu.

De la Mihai Beniuc la Nicolae Manolescu

Societatea Scriitorilor Români (SSR) este, de fapt, cea sărbătorită astăzi, o instituţie cu istorie agitată, care pe timpul Primului Război Mondial a funcţionat, în „exil“, la Iaşi. După fuziunea cu SSR, la conducerea Uniunii s-au perindat Mihai Beniuc, Demostene Botez, Zaharia Stancu, Virgil Teodorescu, George Macovescu, Tudor Arghezi (preşedinte de onoare), Dumitru Radu Popescu – „Dumnezeu“, Victor Eftimiu. După ’89, conducerea USR a demisionat în bloc. Preşedinte a fost ales Mircea Dinescu. Contactat ieri de EVZ, Dinescu n-a avut de spus decât atât: „Nu comentez, n-am nimic de declarat, vă mulţumesc“.

Între 1996 şi 2000, USR l-a avut ca preşedinte pe Laurenţiu Ulici, iar între 2000 şi 2005 – pe Eugen Uricaru. Din iunie 2005 a fost ales la conducere criticul Nicolae Manolescu.

Băsescu şi Tăriceanu, „iubitori de cultură“

La sediul din Calea Victoriei numă rul 115 va avea loc astăzi un simpozion festiv moderat de Nicolae Manolescu, preşedintele USR, la care şi-au anunţat participarea, ca invitaţi de onoare, preşedintele României, Traian Băsescu, şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, alături de mai mulţi membri ai guvernului.

Băsescu a declarat înainte de alegerile din 2004 că n-a auzit de Mircea Cărtărescu. După ce a fost criticat de mai multe voci grave din societatea civilă, Băsescu s-a pus pe citit şi a fost capabil, în doar câteva zile, să dea citate din „Levantul“, după cum îşi amintea, la momentul respectiv, consiliera sa Adriana Săftoiu. Cărtărescu a rămas de atunci scriitorul preferat al preşedintelui.

Premierul Tăriceanu şi-a ţinut ascunse simpatiile literare, deşi folosirea incorectă a acuzativului nu-l recomandă ca pe un cititor pasionat.

Guvernul a decis, în şedinţa de luni, să suplimenteze cu 150.000 de lei bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, special pentru manifestările prilejuite de centenarul Uniunii. Banii au fost alocaţi din Fondul de rezervă bugetară.

CONDIŢIE DE INTRARE

„Să scrii corect gramatical şi să ai un minim de talent“

Florin Iaru (foto) a explicat ieri, pentru EVZ, care sunt avantajele de a fi membru al Uniunii. „În ziua de azi încă se acordă concedii la mare pentru scriitori, dacă solicită. Cei trecuţi de 60 de ani au şi pensii de merit!“, spune Iaru. O carte cu tiraj mediu se vinde în 500 de exemplare. Pe vremuri erau 40.000-50.000 de exemplare. „Acum, Uniunea nu te mai ajută să-ţi traduci cartea afară sau s-o publici“, precizează poetul. Concluzia: „Oricum, nu prezenţ a în Uniunea Scriitorilor te validează ca valoare. Intrarea acolo se face în felul următor: recomandare din partea câtorva membri şi un dosar de cronici. Trebuie să scrii corect gramatical şi să ai un minim de talent“.

SPAIMA LUI CEAUŞESCU

Au fost interzise „condeiele“ noi

Intelectualii au fost dintotdeauna importanţi pentru un regim totalitar. Ceauşismul românesc nu putea face excepţie. Temându-se de o coalizare a scriitorilor împotriva regimului comunist, după model cehoslovac, dictatorul a luat „măsuri speciale“. A plantat în fruntea USR apostoli ai ceauşismului. În plus, ultima conferinţă a Uniunii din perioada comunistă s-a ţinut în 1981. De asemenea, între 1982 şi 1989 n-au mai fost primiţi membri noi. După Revoluţie, Uniunea s-a redefinit „ideologic“. A devenit, după cum aflăm de pe site-ul instituţiei, o „asociaţie de creatori, nonguvernamentală, nonprofit şi apolitică, întreţinându-se prin autofinanţare“.