Anii '90 au reprezentat o perioadă tumultoasă pentru România. Aceasta este numită perioada de tranziție. Poporul a trecut de la un regim comunist la o economie de piață și o democrație pluripartidă. Perioada a fost caracterizată de schimbări economice, sociale și politice majore. Traiul românilor după căderea comunismului s-a schimbat. Au putut avea propriile afaceri, instituțiile de stat au fost privatizate și plecarea în străinătate a devenit posibilă.

„Marea Privatizare” din anii '90

După căderea regimului comunist în 1989, România s-a confruntat cu necesitatea de a transforma economia centralizată și planificată într-o economie de piață. Privatizarea a fost văzută ca o cale necesară pentru a revitaliza economia și a atrage investiții. În anul 1990 a fost data o lege care a reglementat transformarea întreprinderilor de stat în societăți comerciale. Astfel, activele de stat au fost reorganizate în societăți pe acțiuni, pregătind terenul pentru privatizare.

În 1991 a fost inițiată așa-numita „Mare Privatizare”. Aceasta implica distribuirea de cupoane valorice (certificate de proprietate) către cetățeni, care le puteau folosi pentru a cumpăra acțiuni la diferite întreprinderi. Mecanismul a fost conceput în ideea de a implica populația în procesul de privatizare. Tot în anii '90 au fost create și Fondurile Proprietății de Stat (FPS). Rolul lor era de a gestiona și vinde acțiunile întreprinderilor de stat către investitori privați, atât români cât și străini. Privatizarea s-a realizat și prin licitații publice sau vânzări directe către investitori strategici, adesea străini.

„Marea Privatizare” a fost marcată de corupție și lipsă de transparență. Multe întreprinderi au fost vândute la prețuri foarte mici, ceea ce a dus la pierderi masive pentru stat. Distrugerea industriei a fost o altă problemă întâmpinată după privatizare. Unele companii au fost închise sau au fost restructurate sever. Acest lucru a dus la pierderea locurilor de muncă și la o dezindustrializare rapidă.

Unii români rămâneau șomeri, în timp ce alții au prosperat în afaceri

Privatizarea din anii '90 a contribuit la creșterea șomajului, mai ales în zonele unde marile întreprinderi de stat erau principalele surse de locuri de muncă. Acest lucru a accentuat inegalitățile regionale și sociale. Mulți români au experimentat dificultăți economice severe, iar puterea de cumpărare a scăzut dramatic. În timp ce unii se confruntau cu lipsa locurilor de muncă și cu sărăcia, alții au început să prospere în afaceri.

Tranziția economică din România a creat oportunități semnificative pentru diverse tipuri de afaceri. Deschiderea pieței românești către comerțul internațional după căderea comunismului a favorizat afacerile de import-export. Astfel de tranzacții erau la mare căutare, ofertele interne fiind limitate. Bazele au fost puse pe bunuri de consum, cum ar fi electrocasnicele, automobilele și produsele alimentare, însă au fost și persoane care s-au axat pe materiale de construcții. Comerțul cu produse petroliere a fost o altă afacere de succes în acea perioadă. Cererea mare și dereglementările în sectorul energetic au dus la crearea unor rețele de distribuție de benzină și motorină, rafinării privatizate sau achiziționate, exporturi de petrol și derivate petroliere.

Telecomunicațiile și sectorul bancar au reprezentat și ele un mare interes. Industria de construcții și imobiliare s-a dezvoltat și ea considerabil în anii '90. Tranziția economică a dus la o cerere crescută de locuințe, spații de birouri și infrastructură. Sectorul imobiliar a explodat, alimentat de privatizarea terenurilor și accesul mai ușor la credite. Comerțul cu produse de larg consum a fost un alt segment exploatat intens de români. Micii comercianți și marile lanțuri de retail au prosperat în acea perioadă. Media, publicitatea și turismul sunt și ele pe lista cu afaceri care au îmbogățit unii români după căderea comunismului.

Bișnița, afacerea predominantă în anii '90

Afacerile prezentate anterior erau foarte profitabile, însă nu oricine avea acces la ele. În schimb, românii au găsit o metodă de a se îmbogăți. Comerțul parțial legal sau ilegal, cunoscut drept bișniță, a devenit o activitate economică prevalentă. Pe fondul lipsei de produse de calitate din perioada comunistă, mulți români au început să aducă din străinătate bunuri de consum. La mare căutare erau cafeaua, țigările, alcoolul, îmbrăcămintea, electronicele și electrocasnicele. Aceste produse erau foarte căutate și puteau fi vândute la suprapreț.

Comerțul ilegal cu valută era foarte profitabil în anii '90. Cererea pentru dolari și mărci germane era ridicată, iar schimburile valutare se făceau adesea la colț de stradă sau în piețe. Și contrabanda cu țigări și alcool, aduse din țările vecine precum Moldova, Serbia sau Ucraina, a devenit o afacere extrem de profitabilă. Piețele și târgurile au fost locuri-cheie pentru bișnițari, unde aceștia puteau vinde produse de import, adesea fără autorizații și fără să plătească taxe.

Bișnițarii se găseau frecvent în locuri aglomerate din orașe. La colt de stradă ofereau schimburi valutare sau vindeau bunuri direct din portbagajele mașinilor. Aceste afaceri ilegale au funcționat datorită susținerii unor autorități corupte, care primeau mită pentru a închide ochii la astfel de practici. În primii ani de după Revoluție, lipsa de reglementări clare și a unui cadru juridic solid a permis bișniței să prospere.

Românii încep să plece peste hotare

Căderea regimului comunist a venit cu multe schimbări. Libertatea de exprimare, apariția presei independente, reforme în educație și sănătate, toate au fost noi pentru români. Odată cu ele a venit și dorința migrării din mediul rural în cel urban, în căutarea unor oportunități economice mai bune. Tot din dorința unui trai mai bun, mulți români au emigrat în anii '90 în țări din Europa de Vest, America de Nord și alte părți ale lumii. Destinațiile populare au fost Italia, Spania, Germania, Franța și Statele Unite.

În acea perioadă românii au putut călători liber în afara țării, lucru imposibil sub regimul comunist. Pe măsură ce situația economică din România se deteriora, iar tranziția către economia de piață crea șomaj și instabilitate economică, tot mai mulți români au început să caute locuri de muncă în străinătate.

Inițial, românii au plecat ca muncitori sezonieri, lucrând în agricultură, construcții, și alte sectoare. Ulterior, o parte semnificativă a acestora a rămas în străinătate și a format o diaspora activă încă din anii '90. Banii trimiși înapoi acasă de către românii din diaspora (remitențele) au devenit o sursă importantă de venit pentru multe familii și au contribuit semnificativ la economia națională.

Ce vedeau românii la TV în anii '90

Căderea comunismului a adus libertatea și în ceea ce privește presa românească. După decenii de cenzură și propaganda, televiziunea a devenit un mediu dinamic, divers și în continuă expansiune. Românii au început să aibă acces la o gamă largă de programe, inclusiv divertisment, știri, filme și emisiuni străine. În primii ani după Revoluție, Televiziunea Română (TVR) a continuat să fie principala sursă de informare și divertisment pentru români.

Anii '90 au adus varietatea în televiziune. „Telejurnalul” era emisiunea principală de știri, care oferea o imagine mult mai liberă și diversificată asupra evenimentelor. Ca și divertisment, românii puteau urmări emisiuni precum „Ora veselă”, „Surprize, surprize” cu Andreea Marin, sau „Tip Top Minitop”. De asemenea, TVR difuza spectacole de teatru, documentare și emisiuni culturale. Tot în acea perioadă au început să fie difuzate și primele seriale occidentale printre care „Dallas” și „Twin Peaks”.

În 1993 este lansat și primul post de televiziune privat. Antena 1 a fost un post important, cunoscut pentru emisiuni de divertisment, filme, și mai târziu, reality show-uri. Doi ani mai târziu, pe 1 decembrie 1995, Pro TV își începerea prima transmisiune cu Andreea Esca. Posturile private au adus un stil nou de televiziune, cu emisiuni de știri modern, show-uri de divertisment și filme de top. Telenovelele sud-americane, precum „Sclava Isaura”, „Inimă sălbatică”, și „Marimar”, au avut un succes uriaș și au atras o audiență vastă. Pe placul românilor au fost și filmele de acțiune cu Jean-Claude Van Damme, Arnold Schwarzenegger sau comediile cu Eddie Murphy și Jim Carrey, potrivit Zaiafet.