Monumentului istoric datând din 1835 i s-a pregătit un vecin-oglindă alături de care fosta reşedinţă domnească pare o jucărie.
Cea mai importantă zonă istorică din Capitală, Calea Victoriei, s-ar putea îmbogăţi în viitorul apropiat cu clădiri de oţel şi sticlă înalte de 49 de metri. „Norocosul” vecin al acestora va fi chiar Palatul Ştirbei, de care va fi lipită o construcţie metalică, găurită la mijloc.
„Am încercat să facem un ecran în care să se oglindească Palatul Ştirbei”, a motivat arhitectul Vlad Arsene alăturarea cubului de palatul construit în anul 1835. Cunoscut drept „părintele” construcţiilor de oţel din Bucureşti, Arsene a susţinut că ansamblul propus va transforma fosta reşedinţă a domnitorului Barbu Ştirbei într-un spaţiu public.
„Avem în faţă o valoare, Palatul Ştirbei, şi avem în spatele acesteia o valoare şi mai mare, care este terenul din spatele palatuluii”, a considerat arhitectul Viorel Hurduc, membru în vechea comisie, precizĂnd că palatul poate căpăta un plus de valoare prin construirea blocului de sticlă din spatele său. Calea Victoriei, zonă protejată
„Discutăm de o intervenţie într-o zonă protejată, încărcată de cultură şi monumente, inclusiv cel de care ar urma să fie lipită clădirea aceasta, argument despre care nu s-a discutat. De asemenea, trebuie avut în vedere respectul pentru vecinătăţi, în aşa fel încât acestea să nu fie dominate şi strivite de o clădire care face parte din alt film, mai ales că nu discutăm de o zonă de periferie, ci de cea mai importantă arteră istorică”, a spus reprezentantul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Casandra Roşu.
La acest aspect s-au adăugat discuţiile legate de înălţime, suprafaţa de construire, precum şi documentaţia incompletă. O altă problemă a fost „ecranul perforat”, adică gaura pătrată din corpul clădirii, prin care realizatorul proiectului ar fi vrut ca trecătorii să vadă cerul. „Acea gaură nu va fi percepută niciodată decât ca un intrados de placă. Poate din clădirea de vizavi, de la etajul cinci se vede cerul”, a remarcat arhitectul Tiberiu Florescu. În februarie, ultima strigare
Specialiştii din Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului (CTUAT) au amânat, în şedinţa de ieri, avizarea proiectului. Cu toate că unii dintre membri s-au împotrivit total clădirii invocând anumite nereguli, precum şi nepotrivirea sa într-o zonă cu monumente istorice, proiectul are toate şansele să treacă în şedinţele viitoare. În acest sens, un cuvânt de spus vor avea Ministerul Culturii şi Agenţia de Protecţia Mediului, din partea cărora nu există momentan avize.
Ţinând cont de faptul că în luna februarie va intra în vigoare Ordonanţa de urgenţă 27/2008, care modifică Legea urbanismului interzicând orice intruziune în zonele protejate, proiectul se va înghesui pe lista CTUAT, alături de alte iniţiative care mai au doar trei luni la dispoziţie pentru a putea fi avizate.
Recomandările noastre
