Reunind peste 350 de spectacole, cu artisti din 68 de tari, Festivalul International de Teatru a adus in Capitala Culturala Europeana atat productii ale marilor teatre, cat si spectacole de strada, sustinute de renumite companii.

Dintre acestea, patru spectacole au purtat semnatura lui Andrei Serban. Alaturi de „Pescarusul” si „Purificare”, jucate cu salile arhipline, au figurat in program „Rock’n Roll”, spectacol-lectura in premiera, coproductie a teatrelor din Sibiu si Cluj,  si „Don Juan in Soho”, de Patrick Marber, care se va juca diseara, de la ora 19.00, in premiera.

Regizorul a criticat teatrul romanesc, facand o comparatie cu situatia filmului, in zilele cand la Cannes filmele lui Cristian Mungiu si Cristian Nemescu se bucurau de recunoastere. „In lume, teatrul tanar merge impotriva curentului, iar elanul e mult mai mare. Afara se intampla lucruri mult mai moderne”, a declarat Andrei Serban.

Varietatea a fost marele atu al festivalului, care a adus o oferta pentru toate gusturile, satisfacand atat elitistii spectatori din salile cu putine locuri, cat si publicul adunat intamplator la teatrul strazii.

Au atras spectacolele puse in scena de mari regizori cu trupa Teatrului „Radu Stanca”, cum ar fi „Viata cu un idiot” si „Othello?!”, ale lui Andryi Zholdak, „Trilogia evreiasca”, a lui Mihai Maniutiu.

Nu au lipsit premierele sau spectacolele de la alte teatre, „Inimi cicatrizate” de Radu Afrim sau „Visul unei nopti de vara”, regizat de Victor Ioan Frunza. Acestora li s-au adaugat spectacole de import, mai ales de dans si muzica.

Sanatoriul lui Blecher

Radu Afrim, cel mai bun regizor premiat de UNITER, a adus la Sibiu „Inimi cicatrizate”, cu trupa Teatrului National Constanta. Romanul autobiografic al lui Max Blecher vorbeste despre sanatoriul de la Berck-sur-mer, unde scriitorul a stat pentru a se trata de boala „morbul lui Pott”.

„Am dramatizat textul, am introdus niste monologuri din alta proza a lui si dintr-un poem, tot al lui Blecher”, a explicat Radu Afrim. Spectacolul imbina aceste texte cu imagini alb-negru proiectate pe un ecran, pe care curg si versuri.

Actorii poarta corsete ghipsate, iar unii joaca imobilizati in paturi de spital. Spectaculoasa este transformarea Luanei Moscaliuc, o tanara a carei frumusete nu se lasa ghicita sub deghizarea unei asistente obeze. Alaturi de ea au jucat Marian Adochitei, Emilian Oprea, Mihai Smarandache, Diana Lupan.

Trilogia, la hala

 „Trilogia evreiasca” a lui Mihai Maniutiu s-a jucat in premiera integral, la Hala Simerom, alipind intr-un snur extrem de solicitant „Experimentul Iov”, „Shoah. Versiunea Primo Levi” si „Ecleziastul”.

„Eu cred ca ne putem recunoaste in toate cele trei parti ale spectacolului. In Iov este tot ce e arhaic in noi. Lucrurile sunt reprezentate in mod arhaic. Iov este intr-o situatie extrema; la fel, Primo Levi este confruntat cu situatii extreme, care pun problema daca omul mai poate ramane om.

Iar Ecleziastul incheie ciclul, intrucat reprezinta toate contradictiile modernitatii. Nu exista fraza fara alte doua care sa o contrazica. Asadar, nu e intamplator felul in care le-am asezat”, a explicat Maniutiu. Spectacolul va fi jucat si pe timpul verii, dar si la intalnirea ecumenica din septembrie.

Titanic de final

O piesa curajoasa l-a adus pe scena Sibiului pe Marcel Iures, intr-un spectacol semnat Alexandru Dabija: „Capra sau cine e Sylvia?”, de Edward Albee, cu trupa Teatrului ACT. Marcel Iures si-a dovedit iarasi intregul talent, interpretand rolul arhitectului a carui viata este data peste cap cand se indragosteste de o capra.

Si spectacolele de strada, indragite de localnici si turisti, au fost de buna calitate, fiind sustinute de trupe celebre. In acest domeniu, ca si in cazul dansului si al muzicii, a fost vizibila diversitatea internationala, fiindca in sali au predominat spectacolele romanesti. In topul companiilor care au adunat mii de spectatori se afla cele din Germania si Franta. Spectacolul trupei „Titanick” va incheia festivalul diseara, dupa artificiile de la 22.30, cu o punere in scena a catasfrofei, cu mii de litri de apa si mult umor negru.

MARTURISIRI

Erofeev a vrut sa-si vada piesa

Scriitorul Victor Erofeev, aflat la Sibiu pentru a vedea „Viata cu un idiot”, regizat de Andriy Zholdak dupa povestirea sa, s-a declarat incantat de rezultat, spunand ca este cea mai buna realizare dupa vreo opera de-a sa. Autorul a laudat performanta actorilor: „Au fost niste roluri minunate, nu ma asteptam la asa ceva. Scoala rusa de actori este foarte buna, dar m-au uluit actorii sibieni, au jucat cu mult curaj in fata camerelor”.

Erofeev a marturisit ca povestirea „Viata cu un idiot” a zacut trei ani intr-un sertar, dupa ce un prieten caruia i-o citise ii spusese ca ar fi „o porcarie”. Regizorul Andriy Zholdak a declarat ca este foarte rar fericit, dar dupa discutiile cu Erofeev este pur si simplu imbatat de fericire, simtind „ca am facut ceva interesant”.