Majoritatea românilor își schimbă electronicele o dată la patru ani. Studiu ANCOM:

Majoritatea românilor își schimbă electronicele o dată la patru ani. Studiu ANCOM:Sursa: Arhiva EVZ

ANCOM indică faptul că majoritatea utilizatorilor își schimbă echipamentele de comunicații electronice o dată la patru ani sau chiar mai rar. Laptopurile sau desktop-urile fac parte din categoria echipamentelor care sunt păstrate cel mai mult.

ANCOM a inițiat un studiu din care a reieșit că aproximativ 60% dintre români sunt de părere că înlocuirea tehnologiilor vechi poate reduce fenomenul de poluare generat de serviciile de comunicații eletronice.

ANCOM: „Echipamentele electronice sunt schimbate o dată la patru ani”

ANCOM (Autoritatea Națională pentri Administrare și Regelementare în Comunicații), indică faptul că majoritatea utilitzatorilor își schimbă echipamentele de comunicații electronice o dată la patru an sau chiar mai rar. Laptopurile sau desktop-urile fac parte din categoria echipamentelor care sunt păstrate cel mai mult.

ANCOM a inițiat un studiu despre impactul generat de comunicațiile electronice și poștale asupra mediului. Obiectivul Autorității a constat în măsurarea gradului de cunoaștere a populației față de acțiunile necesare pentru limitarea fenomenului de poluare.

Prețurile și calitatea, principalele criterii în alegerea echipamentelor

Respondenții au menționat că prețurile și calitatea serviciilor sunt principalii factori în alegerea serviciilor de comunicații electronice și servicii poștale. Impactul asupra mediului a fost notat cu 6,2 în preferințele utilizatorilor. În vreme ce prețurile și calitatea serviciilor au fost notate cu 8,7 respectiv 8,5.

Puțin peste două treimi din subiecții chestionați sunt de părere că reducerea fenomenului de poluare generat de serviciile de comunicații electronice implică renunțarea la tehnologiilor vechi, depășite.

Studiul ANCOM: Românii își schimbă electronicele odată la patru ani

Sursa foto: Arhiva EvZ

ANCOM, despre poluarea generată de tehnologiile vechi, depășite

În prinvința serviciilor poștale, un procent de peste 50% dintre persoanele intervievate sunt de părere că utilizarea ambalajelor biodegradabile și a vehiculelor electrice pentru livrare au cel mai mare impact pentru diminuarea fenomenului de poluare.

Pentru 20% dintre respondenți, taxarea suplimentară a serviciilor nesustenabile este o măsură de bun augur. Pe de altă parte, repsondenții nu sunt dispuși să accepte timpi mai mari de lirare a serviciilor poștale sau media.

Dacă lap-topurile sau calculatoarele de birou sunt schimbate o dată la patru ani sau mai rar. Într-o proporție de 49% intervievații au declarat că au dat telefoanele, tabletele sau lap-topurilor rudelor sau prietenilor. Doar 32% dintre respondenți au reciclat echipamentele vechi în timp ce 47% dintre respondenți le-au dus la reparat.

Ministerul Mediului va plăti pentru reparația telefoanelor mobile

Sursa foto: Photo 210663218 © Evgeniy Parilov | Dreamstime.com

Voucherele sau compensațiile financiare ar influența pozitiv decizi de reciclare

În privința deciziei de cumpărare, 60% dintre respondenți ar lua în calcul clasa energetică a gadget-ului doar în condițiile în care prețul dispozitivului nu ar fi mai mare. De asemenea, voucherele sau compensațiile financiare ar influența pozitiv decizi de reciclare a dispozitivelor electronice pentru 72% dintre persoanele intervievate.

Mare parte dintre respondenți sunt de părere că informațiile privind sustenabilitatea produselor/serviciilor de comunicații electronice sau poștale ar trebui reglementată, în baza acelorași standarde.

Studiul ANCOM a fost efectuat pe un eșantion de 1,471 de persoane

Raportat pe criterii de vârstă, respondenții cu vârste între 16-24 de ani, cel mai util aspect al digitalizării este conectarea cu alți oameni (media 8,79). În tot acest timp persoanele cu vârste între 45-54 de ani respectiv 65+ sunt de părere că cel mai util aspect al digitalizării cosntă în accesul facil la cultură sau canalele de informare (media 8,65, respectiv 8,51).

Studiul a fost inițiat de ANCOM și este disponibil pe site-ul Autorității. Cercetarea a avut un eșantion de 1,471 de respondenți cu vârste de peste 16 ani care au domiciliul în România.