Evenimentul Zilei > EVZ Special > Anchetă EvZ. Copiii bolnavi, ultima grijă a sistemului de sănătate românesc
Anchetă EvZ. Copiii bolnavi, ultima grijă a sistemului de sănătate românesc

Anchetă EvZ. Copiii bolnavi, ultima grijă a sistemului de sănătate românesc

În anul 2018, 138 de pacienți români s-au tratat în străinătate, prin formularul 112. Acești bolnavi nu au găsit o soluție pentru problema lor medicală în spitalele de stat românești, astfel că a fost nevoie să treacă granițele și să se opereze în centre medicale, de stat sau private, din alte țări europene. Pentru obținerea acestui formular trebuie depuse mai multe cereri la Ministerul Sănătății și nu numai. Plus că trebuie alcătuită o comisie care să scrie, negru pe alb, că acel pacient nu poate fi tratat în țară. E un drum birocratic anevoios și de lungă durată de multe ori. Și tot de multe ori, bolnavul este un pacient pediatric, adică un copil. Pentru acest copil se declanșează un șir lung de efecte costisitoare, deoarece statul nu acoperă și masa sau cazarea părinților, perioada de recuperare, necesarul îngrijirii unui copil în recuperare – începând de la pansamente, până la alimentație și transport. Așadar, situația nu se face roz în momentul în care un bolnav află că se poate face bine, dar doar la mii de kilometri distanță de casă. Culmea absurdului, procedura respectivă, decontată pe formularul 112, s-ar putea face și la noi acasă, în spitale private. Costul ei, uneori de zeci de ori mai mic, nu este, însă, decontat

Disperarea multor părinți, și nu numai, a primit alinare odată cu implementarea formularului 112, prin care statul decontează procedurile medicale din străinătate, atunci când pacientul român nu găsește nicio soluție în țară. Formularul s-a dovedit util și a explodat în perioada guvernării lui Dacian Cioloș, când Vlad Voiculescu, 2016- 2017, a apăsat accelerația pe această procedură și a pus-o mai presus decât orice investiție în propria infrastructură. Cu alte cuvinte, decât să se ia în considerare semnalul de alarmă că ne lipsește ceva, problema a fost ignorată, iar pacienții au fost exportați pe bandă rulantă, dar totuși în limita posibilităților. Astfel, mulți nu au reușit să treacă granița, iar sistemul medical de la noi, în multe cazuri, a bătut pasul pe loc, din lipsa fondurilor pentru perfecționare, în vremurile în care abia avem bani pentru salarii și strictul necesar, spun managerii de spitale.

Zece milioane de euro plătite spitalelor europene

Întrebat de sumele pe care statul român le-a cheltuit cu decontările intervențiilor în străinătate, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat că potrivit cifrelor din 2018 este vorba de circa zece milioane de euro. „S-au tratat 138 de pacienți, 231 de dosare, pentru că un pacient a depus mai multe dosare, probabil pentru prelungirea tratamentului. Orice dosar care ajunge la Ministerul Sănătății are un timp de așteptare de aproape o săptămână, dacă dosarul este complet”, a spus ministrul în luna mai a acestui an. „Despre diferența de preț pentru o intervenție în străinătate, comparativ cu România – vorbind de o intervenție neurochirurgicală pe care România o decontează la un spital mare din Europa costă 120.000 de euro, pe când la un spital privat din țară, costul unei astfel de intervenții este de 40.000 de euro. Pacienții tratați în țară mai au un avantaj, fiind vorba și de confortul lor. Sunt acasă. Mergând în străinătate mai au și cheltuieli suplimentare”, a mai declarat Sorina Pintea, făcând promisiunea ca în cel mai scurt timp acest aspect să fie remediat.

În Anglia o intervenție este de zece ori mai scumpă

Un caz relevant este cel al spitalului privat Polisano, din Sibiu, unde conf. univ. dr. Victor Costache, chirurg cardiovascular renumit în întreaga lume pentru performanțele sale, operează copii cu probleme cardiace grave. Ei sunt preluați de la spitalele de stat neputincioase în fața diagnosticelor grave ale micuților. Puse pe masă, cele două opțiuni – ori afară prin formularul 112, ori în spitalul privat din Sibiu, costurile fiind suportate de fundația spitalului sau pro bono, părinții, cel mai adesea, aleg să rămână acasă. Din 2014, de când dr. Costache s-a întors în țară, după ce s-a specializat și a profesat mai mulți ani în Europa, a avut peste 200 de astfel de cazuri pediatrice, în care costurile nu au fost suportate de stat, așa cum ar fi fost normal.

Doctorul Victor Costache (foto) explică de ce blocarea decontului în unitățile private nu aduce beneficii pacientului, și nici evoluției din punct de vedere al actului medical. Spitalul pe care îl conduce face demersuri de mai bine de patru ani pentru a primi acordul de decont din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru cazurile pediatrice, însă a primit doar pentru adulți. „Am îndeplinit toate condițiile. S-a spus la un moment dat că nu avem secție de pediatrie, dar avem contract cu secția de pediatrie a spitalului public! Treaba stă așa: există o secție de cardiologie pentru copii și una de chirurgie pentru copii. Pe chirurgie nu avem nevoie de secție de pediatrie, știm foarte bine regulile. Acestea sunt abureli din partea celor care caută motive să nu deconteze servicii la care pacienții au tot dreptul. Menționez că în toți acești ani în care am făcut numeroase solicitări nu am primit niciun răspuns în scris, nici de la Ministerul Sănătății, nici de la CNAS. Cei de la Casa de Asigurări Județeană Sibiu ne-au oferit avizul pentru adulți și atât. Mai mult, ca să operezi acești copii ai nevoie de două pârghii financiare: programul chirurgie copii și programul de terapie intensivă. 70% din costuri sunt pe ATI. Anual facem câte două-trei memorii să primim aceste fonduri pentru ATI, prin program, atât pentru adulți cât și pentru copii. Nimic, niciun ban, niciun răspuns… Asta e în sarcina Ministerului Sănătății”, ne-a declarat chirurgul, care este și singurul medic român inclus în Cartea Recordurilor pentru o intervenție chirurgicală inovatoare.

Când s-au terminat banii, s-au oprit și operațiile

Dr. Costache explică concret și diferențele de costuri: „Există pacienți care au fost operați în afară, pe formularul 112, care se puteau face și la noi. Într-o misiune cu medici englezi am reușit să operăm 10 copii din România. La al 11-lea s-au terminat fondurile și a trebuit să plece cu formularul 112. Acea intervenție a costat 150.000 de lire sterline, iar pe noi 150.000 de lire sterline ne-au costat toate cele zece cazuri. Vă întreb, e normal ca noi, ca spital mare, universitar să trimitem pacienți afară? Vă dați seama că semnez și eu pentru obținerea acelui acord de plecare în străinătate a pacientului. Ce o fi în inima mea, când eu știu că aceste intervenții se pot face la noi?”, s-a întrebat retoric chirurgul în încheierea explicațiilor sale.

 

Formularul 112, „epuizat” de o comisie de la Minister

„În mod normal comisia Ministerului a spus că trebuie să ai secție de pediatrie, dar după părerea mea ar putea să primească acordul. După părerea mea putea să li se facă contract. Dar cei mai în măsură să răspundă la această problemă sunt cei din comisia de la Ministerul Sănătății. Atâta timp cât intervine chirurgical la adulți, nu văd de ce nu ar putea interveni și la copii. În mod normal, comisia de la Ministerul Sănătății a spus că trebuie să aibă secție de pediatrie. El nu are, dar după părerea mea putea să obțină acest acord și fără. Lumea s-a învățat că în România, dacă nu există secție de pediatrie, nu poți să faci nimic. Ceea ce nu e chiar așa…”, a comentat în exclusivitate pentru EVZ președintele Casei Naționale de Asigurări dr. Vasile Ciurchea (foto). Reprezentanții Ministerului Sănătății au răspuns solicitării din partea EVZ vizavi de situația deconturilor prin CNAS în cazul intervenților chirurgicale pediatrice în spitalele private, cu o redirecționare către CNAS: „Nu ne ocupăm noi de asta”.

De la începutul anului, prin Ordinul 50 s-au plătit spitalelor din alte ţări peste 15 milioane de lei. În 2018, costurile au depăşit 19 milioane de lei