Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Ministerul Public (MP) au dat publicităţii, pe data de 30 martie, Protocolul de colaborare dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi SRI semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruţa Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Niţu, şi şeful SRI, George Maior, şi primadjunctul Florian Coldea. În baza acestui act de colaborare, echipe operative comune formate de agenţi SRI şi procurori lucrau în anchete penale, fapt negat constant de-a lungul timpului de Kovesi.

Potrivit documentului, Parchetul şi SRI cooperau „în activitatea de valorificare a informaţiilor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism, infracţiunilor ce au corespondent în ameninţările la adresa securităţii naţionale şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii”.

În acest sens, se dispunea „constituirea unor echipe operative comune care să acționeze in baza unor planuri de acțiune pentru exercitarea competențelor specifice ale părților”.

Procurorii aveau obligaţia de a valorifica informaţiile, datele, documentele şi materialele trimise de SRI referitoare la iniţierea sau săvârşirea de infracţiuni, obţinute ca urmare a punerii în aplicare a mandatelor, „în măsura în care cunoaşterea acestora este necesară pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale şi nu afectează derularea activităţilor specifice pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”.

Procurorii trebuiau să comunice, în mod operativ, dar nu mai târziu de 60 de zile, modul de valorificare a informărilor sau sesizărilor primite de la SRI. De asemenea, procurorii trebuiau să pună la dispoziţia SRI, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii de interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale.

Ce rol avea SRI

De partea cealaltă, SRI se obliga să acorde sprijin pentru completarea informaţiilor în cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfăşura activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă. De asemenea, SRI acorda sprijin tehnic pentru interceptări, înregistrări sau comunicări prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare.

Totodată, lucrători operativi ai SRI puteau face acte premergătoare urmă- riririi penale, care, potrivit legii puteau fi probe în dosare.

Protocolul SRI-Parchetul General cuprinde şi un capitol referitor la colaborarea cu Direcţia Naţională Anticorupţie. La vremea respectivă, Laura Codruţa Kovesi conducea PICCJ, iar şeful DNA era Daniel Morar. Protocolul între PICCJ - cu structurile sale, DNA şi DIICOT - a funcţionat trei ani şi sub şefia Laurei Codruţa Kovesi, între 2013 şi 2016, mai exact până când CCR (Curtea Con sti tuțională) a hotărât că SRI nu poate participa la urmărirea penală.

Cu voie de la Coldea

În baza Protocolul recent dat publicităţii, SRI a acordat sprijin tehnic pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor ce reveneau Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Protocolul stipula că solicitarea de realizare a unei acţiuni de supraveghere operativă se transmite celor în drept să o aprobe, cu cel puţin 48 de ore înainte de declanşarea acesteia, timp necesar organizării în mod conspirat a dispozitivelor.

În situaţii excepţionale, supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, care era la momentul respectiv Florian Coldea, ori adjunctului care coordona activitatea de profil.

Victime multiple cu dosare

Au existat şi cazuri în care persoanele vizate de dosarele DNA sau de cele ale Parchetului General nu au suportat presiunea anchetei şi au cedat. De exemplu, avocatul fostului miliardar Dan Adamescu, George Claudiu Dumitru, s-a sinucis la 40 de minute de la descinderile procurorilor la judecătorii la care omul de afaceri intervenise. Peste câţiva ani, chiar omul de afaceri avea să moară în închisoare după ce procurorii s-au opus constant eliberării condiţionate, deşi îndeplinea condiţiile legii. Un alt caz este cel al lui Dan Condrea, a cărui deces rămâne în continuare învăluit în mistersi.

Inspecţia Judiciară, sesizată cu privire la abaterile disciplinare săvârşite de Kovesi

După ce PICCJ şi SRI au dat publicităţii  Protoculul de colaborare care poartă semnătura Laurei Codruţa Kovesi şi cea a lui Florian Coldea, reacţiile nu s-au lăsat aşteptate.

Reamintim că printre primele voci care au confirmat parţial existenţa acestui Protocol a fost cea a procurorului general Augustin Lazăr.

Pe 19 ianuarie 2017, într-o şedinţă a CSM, Lazăr a recunoscut, pe de-o parte, că Protocolul a existat şi a funcţionat până la decizia CCR privind interceptările. Pe de altă parte, procurorul general a spus că acest protocol nu mai există, iar el nu îşi asumă asemenea „inginerii”. „A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însușit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedură Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”, declara, atunci, procurorul general al României.

În schimb, actuala şefă a DNA, fost procuror general în mandatul căruia s-a semnat acest protocol, a negat existenţa acestuia.

La o săptămână după declaraţia lui Lazăr, mai precis pe data de 27 ianuarie 2017, un comunicat al DNA purtând deviza „Imparţialitate/Integritate/Eficienţă” susţinea cu subiect şi predicat: „Nu există și nu a existat nici un protocol de colaborare SRIDNA și nici protocol secret Coldea/ Kovesi”, aspect contrazis de numele şi semnăturile reproduse în facsimil mai sus.

Pentru aceste considerente, pe rolul Inspecţiei Judiciare a fost depusă o plângere de către publicaţia online luju.ro, prin care se solicită începerea cercetării prealabile a procurorului-şef al DNA pentru abateri disciplinare.

Potrivit sursei citate, abaterile ar fi:

-exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă;

-manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;

-atitudini nedemne în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, personalul instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;

-nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente. „Faţă de cele expuse, vă solicităm să declanşaţi cercetarea disciplinară a procurorului şef al DNA şi, faţă de gravitatea faptelor săvârşite, să propuneţi aplicarea sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură, potrivit art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”, conchide sursa citată.

 

Comunicatul DNA din 27.01.2017: „Nu existăşi nu a existat nici un Protocol SRI-DNA”

Pe data de 27ianuarie 2017, Direcţia Naţională Anticorupţie cataloga drept „neadevărate, ofensatoare și absurde ” dezvăluirile făcute de EVZ şi Flux24, care au publicat informații legate de fabricarea ori înscenarea unor dosare penale, urmăriri penale „la ordine” făcute de DNA, la inițiativa și/sau cu implicarea unor politicieni și a unor persoane din conducerea Serviciului Român de Informații, precum și despre folosirea unor metode care exced cadrului legal, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de către procurorul șef al DNA.

„Informațiile respective sunt neadevărate, ofensatoare și absurde și au menirea de a discredita activitatea procurorilor DNA, fiind folosite ca o stratagema de către persoane interesate de a formula apărări în spațiul public și nu în fața unei instanțe de judecată”, se arăta în comunicatul respectiv.

„Informațiile mai sus menționate sunt în totalitate neadevărate: procurorul șef al DNA nu a participat la videoconferințe organizate de SRI, nici săptămânal, nici ocazional și nu are instalate în birou terminale speciale prin care să poată comunica instantaneu cu SRI. Nu există și nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA și nici protocol secret Coldea/Kovesi. Nu au existat echipe mixte SRI-procurori ori întâlniri între procurori și ofițerii de informații în case conspirative”, mai susţinea comunicatul DNA.