O analiză realizată de Agrointelligence SISA, furnizată EVZ, trece în revistă cauzele majore care au dus la scufundarea acestui domeniu cu care ne putea mândri altădată în Europa. 

INDICATORI ECONOMICI/FINANCIARI

1. Insuficiența fondurilor financiare, din ultimii 20 de ani, a generat o infrastructură de cercetare precară, împiedicând dezvoltarea unei cercetări agricole performante și competitive. Astfel, un număr considerabil de stațiuni de cercetare agricolă au fost rase de pe hartă. Dacă în trecut existau 112 unități de cercetare cu o suprafață de 182.000 ha, în prezent s-a ajuns la 60 de unități de cercetare cu o suprafață de circa 30.000 ha.

2. Dacă analizăm INRA (Institutul Naţional francez pentru Cercetare Agricolă), cel mai mare institut de cercetare agricolă al Europei şi numărul doi din lume pentru ştiinţe agricole, aceasta are un buget anual de 880 milioane de euro (77% de la Ministerul Cercetării și 20% din alte credite publice). Infrastructura de cercetare a INRA cuprinde: 180 de laboratoare și 49 de unități experimentale în cadrul a 13 departamente științifice și 17 centre de cercetare.

Structura actuală ASAS cuprinde 9 secții științifice, având în coordonare numeroase institute și stațiuni de cercetare-dezvoltare, respectiv 7 institute naționale, 11 institute de ramură și 42 de stațiuni de cercetare.

INDICATORI SOCIALI:
1.Diminuarea locurilor de muncă pentru cercetători și creșterea șomajului, dar și demotivarea personalului de a lucra în cercetare agricolă. Numărul de cercetători s-a redus de la 2.400 la 650 în perioada 1990-2016, ceea ce a afectat piața de muncă din acest sector.
2.Resursa umană din cercetarea agricolă din Franța este superioară celei din România: 12.000 de persoane, din care 1800 cercetători titulari, 2.552 stagiari și 510 doctoranzi.

INDICATORI JURIDICI:
1.Nemodificarea la timp a unor cadre juridice care să apere interesul național din perspectiva cercetării agricole.  
2.Lipsa unor restricții legislative pentru investitorii străini, în ceea ce privește vânzarea, cesionarea sau schimbarea utilității publice  în ceea ce privește terenurile agricole din cadrul stațiunilor de cercetare agricolă (ex. cazul Complexului Băneasa, care s-a transferat de la USAMVB către investitori străini fără a se prevedea o clauză de neschimbare a utilității lui publice….aducând atingere indirect securității alimentare și securității economice prin crearea unei competiții neloiale….) 

INDICATORI POLITICI:
1.Lipsa unor politici care să aloce programe și fonduri pentru investiții pentru cercetarea agricolă.
2.Lipsa unor programe de bună guvernanță și reziliență în sectorul cercetării agricole, începând din perioada post-decembristă până în prezent.


Politica actuală (2016) a Ministerului Agriculturii prevede înființarea unei Agenții Naționale pentru Managementul Cercetării și Dezvoltării Agricole, aceasta urmând să ia în subordine unități de cercetare din cadrul ASAS, în timp ce altele urmează a fi preluate de Universități, Academia Română și Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (9 stațiuni) precum și Administrația Domeniilor Statului, prin reorganizare ca societăți comerciale sau desființarea lor (11 stațiuni).