Autorităţile de la Bucureşti trebuie să îşi intensifice eforturile pentru ca Olanda să renunţe la poziţia sa intransigentă şi să nu-i nedreptăţească pe români.
Odiseea integrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen a continuat în 2011, cu declaraţii belicoase şi contradictorii, cu luări de poziţie, amânări, certuri şi împăcări la nivel european. Deşi autorităţile de la Bucureşti îşi făceau iluzii şi promiteau, şi la final de 2010, integrarea pentru anul 2011, abia anul acesta sunt ceva şanse ca obiectivul să fie atins. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, pentru EVZ, că, în 2011, s-ar fi putut ajunge la o soluţie de compromis, cu două etape – o intrare parţială, la sfârşit de octombrie, şi o decizie ulterioară, finală, în 2012. "Din păcate, poziţia intransigentă a Olandei a determinat situaţia actuală, fără nicio perspectivă clară pentru momentul în care s-ar putea lua o decizie", spune Orban. În opinia sa, abordarea Olandei, care refuză aderarea României şi Bulgariei la Schengen, condiţionând-o de progrese în combaterea corupţiei şi reforma justiţiei, este motivată de politica internă de la Haga. "Cine a urmărit evoluţiile vieţii politice din Olanda cunoaşte dificultăţile pe care le are guvernul condus de Mark Rutte în a trece prin Parlament legile propuse. E un guvern minoritar, care depinde de voturile unui partid condus de celebrul Geert Wilders. Marja de manevră a guvernului e limitată", explică ministrul. Olanda nu e corectă România a îndeplinit condiţiile prevăzute de tratatele UE, iar atitudinea Olandei nu e corectă, spune Leonard Orban. Fostul comisar european precizează că dacă nu se ajunge în februarie la o decizie favorabilă, România trebuie să-şi modifice abordarea şi să ceară o decizie unică, chiar dacă se referă la două etape, dar să fie o decizie, nu două. Ministrul este sceptic în privinţa găsirii unei soluţii rapide. "Olandezii spun că au nevoie de două rapoarte pozitive ale Comisiei Europene, în lupta anticorupţie. Depinde însă ce consideră ei un raport pozitiv, pentru că pe cel din iulie 2011 toată lumea l-a considerat pozitiv, dar olandezii au spus că nu e suficient", precizează Orban. Ministrul consideră că progresele "ne vor fi utile în plan intern (reforma sistemului judiciar) dar şi la nivelul UE, pentru relaţiile noastre". Trebuie continuate demersurile de diplomaţie multilaterală, consideră Orban, să avem aliaţi europeni, care să determine autorităţile olandeze să-şi modifice poziţia. Problema termenului-limită Directorul Centrului Român de Politici Europene (CRPE), Cristian Ghinea, nu înţelege "de ce ne-am fixat aşa de obsesiv un termen-limită pentru integrarea în Schengen". "Nu s-au luat în considerare chestiunile politice, ne-am gândit doar la cele tehnice, care s-au realizat deja", ne-a declarat Ghinea. "Pe acest dosar, Olanda nu are dreptate. Dar olandezii ne reproşează, pe bună dreptate, că nu ne-am ţinut de cuvânt în privinţa combaterii corupţiei", spune Ghinea. "Vă îngrijorează corupţia la vamă? Aducem vameşi irlandezi. Menţinem Mecanismul de Cooperare şi Verificare, pentru că ne prinde bine pentru justiţie, dar daţi-ne un calendar pentru când veţi renunţa la veto", propune şeful CRPE. "Am făcut o obsesie din Schengen, dar reforma în justiţie e mai importantă", consideră Crisitian Ghinea.
AVANTAJ Sprijin din partea preşedinţiei UE Danemarca, ţara care a preluat preşedinţia Uniunii, la 1 ianuarie 2012, ne susţine pentru integrarea în spaţiul Schengen. Autorităţile daneze speră ca România şi Bulgaria să se alăture zonei de liberă circulaţie în primele şase luni ale anului. "România şi Bulgaria au îndeplinit condiţiile intrării în zona Schengen şi ar trebuie să le stimulăm acceptându-le în Schengen", a declarat premierul danez Helle Thorning-Schmidt. Discuţia pe această temă va fi reluată, în martie 2012, la reuniunea Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles. Consiliul European şi Parlamentul European au anunţat că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru adoptarea unei decizii în această privinţă, cât mai rapid. Oficialii olandezi au declarat, însă, că o eventuală "flexibilizare" a poziţiei lor ar putea apărea doar după un raport pozitiv pentru Mecanismul de Cooperare şi Verificare, în februarie 2012. CITIȚI ȘI:
- Dosarul Schengen: Olanda este izolată, nu România
- Boicotarea prazului din Olanda, etapa pe raioane
- România este ținută la ușa Schengen doar de guvernul de la Haga
- Băsescu despre neprimirea României în Schengen: "E un abuz al Olandei!"
- Cristian Diaconescu: E nevoie de o evaluare directă a României de către Olanda
Recomandările noastre
