O cincime din funcționarii publici trebuie să părăsească sistemul, consideră analistul financiar Bogdan Baltazar.

Astfel, el consideră că reproșurile făcute guvernului de președintele Traian Băsescu, potrivit cărora nu s-au observat concedieri în aparatul de stat, sunt perfect justificate. Și analistul economic Ilie Șerbănescu este de părere că această critică este corectă. Disponibilizări de pe o zi pe alta

Când ar putea fi dați afară bugetari? „Dacă mâine se vor întâlni membrii guvernului cu președintele, poimâne vor fi făcute disponibilizările”, spune cu ironie Ilie Șerbănescu. Asta deoarece asemenea măsuri în România „nu se iau cu temeinicie, cu studii de impact”, cum ar fi corect, explică el.

În plus, concedierile bugetarilor nu ar ajuta mult bugetul de stat anul acesta, spune analistul. În opinia sa, „disponibilizările de la stat sunt o mare păcăleală”, deoarece acestea înseamnă scăderea încasărilor din impozite și contribuții sociale.

La rândul său, analistul economic Radu Limpede nu crede că vom vedea anul acesta concedieri în sectorul de stat, deoarece „nimeni nu vrea să și le asume, nici Emil Boc, nici Sebastian Vlădescu”. De unde se mai poate tăia

Singura soluție pentru reducerea reală a cheltuielilor cu personalul bugetar este tăierea salariilor, susține Șerbănescu. În acest sens, ar trebui modificate atât legea salarizării unitare, cât și legea pensiilor, din care să fie eliminată legătura dintre valoarea pensiei și salariul mediu.

Radu Limpede spune că autoritățile fug de responsabilitate și se ascund în spatele recomandărilor FMI. El critică regula care se aplică în prezent în administrația publică, potrivit căreia la instituțiile publice se poate angaja o persoană doar dacă alte șapte părăsesc sistemul. Această decizie blochează instituțiile care gestionează fondurile europene și implicit absorbția banilor.

Analistul mai susține că se mai fac economii din tăierea sporurilor false, răspândite în special în rândul angajaților la autoritățile locale.

Potrivit programului de convergență 2009-2012, cheltuielile vor fi reduse prin înghețarea salariilor, cu excepția celor sub 705 lei lunar, înlocuirea unui angajat din șapte care părăsesc sistemul şi reducerea plăţii orelor suplimentare şi a premiilor.

În plus, sunt prevăzute economii la pensii generate de îngheţarea pensiilor (cu excepţia pensiilor sociale) şi „printr-o mai bună raţionalizare a pensiilor de invaliditate şi a pensionărilor anticipate”. Totodată, guvernul se angajează să taie din cheltuielile cu bunurile şi serviciile.

Un nou acord cu FMI?

Acesta este foarte posibil în situația dată, consideră analiștii consultați de EVZ. Bogdan Baltazar susține că un nou acord ar fi diferit de actualul și ar fi unul de timp precautionary stand-by. „Ar fi o centură de siguranță pe care am putea să nu o folosim niciodată, dar care ne-ar ajuta să ieșim pe piețele de capital și să ne împrumutăm mai ieftin”, explică analistul financiar. Potrivit acestuia, un nou acord ar ajuta România prin condiționalitățile pe care le-ar impune.

Radu Limpede consideră însă că nu ar fi indicat să contractăm un nou împrumut, în condițiile în care România este deja printre cele mai îndatorate țări la FMI, după creditul luat raportat la PIB.

Pe de altă parte, Ilie Șerbănescu se declară convins că un nou împrumut de la Fond reprezintă singura soluție să ne plătim creditul contractat anul trecut. Totodată, el avertizează că în spatele recentelor declarații ale șefului statului s-ar putea ascunde chiar o intenție de schimbare a premierului.

„Nu știu cât e critică și cât e politică în povestea asta. Se poate chiar ca președintele să vrea să-l schimbe pe domnul Boc, e o variantă plauzibilă demult”, a declarat analistul, pentru EVZ.