Peste 2.000 de români apelează anual la clinica turcilor pentru a scăpa de cancer
Renumiţi dintotdeauna pentru comerţul înfloritor cu aur, turcii exportă astăzi un lucru mai valoros decât orice lingou: sănătatea. Din ce în ce mai mulţi români bolnavi îşi amanetează amintirile de-o viaţă şi pleacă la Centrul Medical Anadolu din Istanbul. Au auzit, spun ei, că doctorii de acolo transformă speranţele în şanse.
Îngrijire tehnologizată
La prima vizită la Anadolu, detaliile mărunte îţi iau ochii şi te fac să uiţi pentru ce ai venit. Vazele cu flori exotice de la intrarea în saloanele de la Cardiologie, sălile de chimioterapie cu vedere la Marea Marmara, funda imensă, roz, agăţată la intrarea în camera unei lăuze sau căsuţa din lemn de la Pediatrie.
Alp Ozkan, profesor doctor în oncologie pediatrică
Pe lângă aparatura ultramodernă, astfel de atenţii sunt cele care-i fac pe bolnavi să se simtă regeşte. Maşina care îi întâmpină la aeroport e doar unul dintre amănuntele programului complex destinat pacienţilor internaţionali. 47 de angajaţi au grijă în permanenţă de acomodarea bolnavilor străini, de bază fiind translatorul, un soi de umbră care-i însoţeşte de la sosirea în Instanbul şi până seara, când pun capul pe pernă. Odată ce şi-au cunoscut "ghidul", totul merge ca uns. Urmează internarea, repede şi fără tamtam, unde primesc o brăţară metalică inscripţionată cu un cod de identificare.
Astfel, în locul "telefonului fără fir" din spitalele româneşti, cauza multor erori medicale, medicii turci au acces în orice secundă la fişa actualizată a pacientului. În decursul a câteva ore, bolnavii sunt cercetaţi pe toate părţile, iar la final primesc un set complet de analize, totul fără să pună piciorul în afara incintei. "Nimeni nu pierde timpul stând la cozi pe la diverse ghişee. Pentru eficienţă maximă, orice serviciu se găseşte aici", explică Alice Abdi, unul dintre specialiştii Departamentului Internaţional al clinicii.
O rezervă obişnuită de spital
Un număr de 150 dintre pacienţii străini care i se perindă zilnic prin faţa ochilor sunt români, spune aceasta, iar 80% vin pentru tratamentul oncologic.
Este şi cazul Ceciliei Roman (46 de ani) din Bucureşti, căreia medicii tocmai i-au extirpat uterul, împreună cu tumoarea de pe ovarul stâng, după ce a irosit câteva luni bune încercând să afle de la doctorii români de ce suferă. Numai pentru o singură analiză, la glanda tiroidă, a mers la două laboratoare şi ambele i-au arătat valori diferite, iar dintre cei patru medici consultaţi în ţară, numai unul şi-a dat seama că e un caz operabil.
"În ţară, avem medici, dar nu sunt condiţii"
Soţul ei, Alexandru, un bărbat atletic, la vreo 50 de ani, n-a avut curaj să intre în sala de operaţii. A rămas ţintuit pe scaunele din faţa lifturilor, alături de fata lor cea mare. "Ideea de a o aduce aici mi-a venit uitându- mă la un serial medical, iar clinica asta se apropie de acel ideal. În România, unde au medici buni, n-au condiţii şi invers", e verdictul dat de Alexandru. Reversul medaliei, recunoaşte el, este că totul costă, de la intervenţiile de câteva zeci de mii de euro, până la recipientele minuscule din plastic în care stau pastilele. "În cei 280 de euro, cât e ziua de spitalizare, ai inclus medicul, serviciile asistentelor şi curăţenia. Aici, femeia de serviciu foloseşte o lavetă nouă pentru fiecare cameră şi la final o aruncă", povesteşte Alexandru Roman.
Alexandru Roman
Printre atracţiile Departamentului Oncologic se numără două "jucării" tehnologizate: CiberKnife şi Truebeam. Ambele, folosite în şedinţele de radioterapie, o metodă non-invazivă de a trata cancerul, protejând totodată ţesutul sănătos din jurul tumorii.
Spre deosebire de intervenţiile chirurgicale, metoda nu presupune niciun fel de durere. Timp de până la două ore pe zi, la Ciberknife, şi maximum 15 minute, la Truebeam, pacientul se expune radiaţiilor binefăcătoare, iar rezultatele se văd în câteva luni.
CyberKnife
TrueBeam
"Această tehnologie este extrem de eficientă în tratarea cancerului de sân, naso- faringial sau a prostatei cu şanse de reuşită de circa 85%", spune Kayıhan Engin, specializat in chirurgie robotică. Un avantaj este şi că aparatele ţin cont de respiraţia şi bătăile inimii pacienţilor, iar atunci când apar incidente neprevăzute, se opresc pur şi simplu.
Centrul de Oncologie al clinicii este gândit ca un "spital în spital", o colaborare între toţi specialiştii implicaţi în tratarea cancerului
80% dintre cei 500 de pacienţi străini care trec zilnic pragul clinicii Anadolu urmează un tratament oncologic
Asistente şcolite după un program american
Unul dintre cei mai solicitaţi medici ai clinicii este Zafer Gülbaş, specializat în transplantul de măduvă osoasă. Are un birou vesel, ticsit de distincţii şi spune că la Anadolu e un mediu relaxant şi pentru doctori. "E important să ai aparatură, dar şi profesioniştii", crede medicul, pentru care asistentele sunt cele mai importante piese din mecanismul unui spital. "Avem 36 de asistente şcolite după programul partenerilor noştri de la Johns Hopkins Medicine din SUA. Fiecare are în grijă maximum trei pacienţi o dată", explică Gulbaş, creatorul unor saloane revoluţionare pentru tratamentul celor care au suferit un transplant de măduvă, care costă între 30.000 şi 50.000 de euro. "Mulţi mor din cauza infecţiilor, chiar dacă operaţia e bună, aşa că am conceput eu însumi camere dotate cu filtre HEPA. La pacienţii cu leucemie, de exemplu, cresc cu 50% şansele de vindecare", e optimist specialistul.
Zafer Gülbaş
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
