"În ultimii ani, am văzut schimbări seismice pe piaţa canabisului, cu evoluţii în ceea ce priveşte modelele de consum şi o dezbatere în creştere privind controlul juridic al canabisului, cu acest drog devenit o prioritate pe agenda politică în multe părţi ale lumii, a declarat, recent, Directorul Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanii, Wolfgang Götz.

În ultimii ani, majoritatea statelor europene se confruntă tot mai mult cu creşteri ale prevalenţei consumului de canabis, anunţă Agenţia Naţională Antidrog. Astfel, conform ultimului Raport european privind drogurile, 18,1 milioane adulţi (15-64 ani) au raportat că au consumat canabis în ultimul an, dintre care, 14,6 milioane sunt tineri adulţi (15-34 ani), în timp ce aproximativ 3 milioane adulţi consumă zilnic sau aproape zilnic. Acest lucru se reflectă în numărul celor care intră în programe de tratament specializate, ei reprezentând cel mai mare grup de persoane care accesează pentru prima dată astfel de servicii, ca urmare a consumului problematic de canabis.

În acest context, Agenţia UE pentru droguri (Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanii)apreciază că furnizarea de tratament eficient pentru cei cu tulburări legate de consumul de canabis va deveni probabil o chestiune de importanță crescândă în politica europeană în domeniul drogurilor.

În acest sens, pentru a veni în întâmpinarea decidenţilor politici şi a specialiştilor în domeniu, forul european a lansat recent un nou studiu intitulat “Tratamentul tulburărilor legate de canabis în Europa”, disponibil în engleză la adresa www.emcdda.europa.eu/publications/insights, în care subliniază importanţa tot mai mare a serviciilor de tratament eficient pentru consumul de canabis.

Debutând cu o imagine de ansamblu a consumului de canabis şi a efectelor sale asupra sănătăţii, raportul trece la prezentarea celor mai recente dovezi care stau la baza intervenţiilor terapeutice specifice, evidenţierea (sub forma grafică a unei hărţi) disponibilităţii şi volumului furnizat de servicii de tratament pentru consumul de canabis în 30 de ţări (cu exemple de programe specifice pentru canabis) şi compararea nevoilor de tratament cu disponibilitatea acestuia la nivel european.

"Tratamentul problemelor legate de consumul de canabis", se afirmă în raport, "se bazează în primul rând pe abordări psihosociale care combină elemente de psihoterapie clasice cu cele de suport şi asistenţă socială". Pentru a evidenţia intervenţiile cu cea mai mare probabilitate de reuşită, studiul evaluează dovezile publicate pentru o serie de programe de tratament.

Se diferenţiază astfel între programele care vizează adulţi şi cele pentru adolescenţi şi, de  asemenea, între programele de tratament specifice pentru canabis şi cele generale adresate consumului oricărei substanţe. Printre cele examinate, se află şi abordările terapeutice realizate telefonic sau online.

Bazându-se pe datele furnizate de statele membre ale UE, Turcia şi Norvegia, în perioada 2008- 2012, raportul constată că multe ţări au implementat, extins sau modificat programele naţionale de tratament pentru a sprijini mai bine această populaţie de consumatori de droguri. Este descris modul în care majoritatea ţărilor europene oferă acum programe de tratament pentru tulburări legate de consumul de canabis (cea mai mare parte prin servicii de tip ambulatoriu).

Studiul arată că 15 ţări s-au declarat ca oferind cel puţin un program de tratament specific pentru canabis, în timp ce alte 14 ţări au raportat tratarea persoanelor cu probleme legate de consumul de canabis prin intermediul intervenţiilor generale adresate consumului oricărei substanţe.

Nu au fost identificate dovezi clare privind superioritatea programelor specifice de tratament pentru canabis asupra celor de tratament general pentru consumului oricărei substanţe, apreciindu-se că ambele abordări pot funcţiona în cazul tulburărilor legate de consumul de canabis.

Comparând valorile indicatorilor privind evaluarea nevoii de tratament cu cele ale indicatorilor privind disponibilitatea şi furnizarea efectivă de astfel de intervenii, raportul concluzionează că, în ciuda câtorva excepţii, „situaţia generală în Europa arată pozitiv”.

Directorul OEDT Wolfgang Götz spune: "În ultimii ani, am văzut schimbări seismice pe piaţa canabisului, cu evoluţii în ceea ce priveşte modelele de consum şi o dezbatere în creştere privind controlul juridic al canabisului, cu acest drog devenit o prioritate pe agenda politică în multe părţi ale lumii. Este atât potrivit, cât şi adecvat momentului să abordăm astăzi tratamentul consumului de canabis. Cu un număr mare de consumatori care intră, în fiecare an, în Europa, în programe de tratament pentru consumul de canabis, programe finanţate în mare parte din fonduri publice, eficacitatea tratamentului devine un element esenţial pentru configurarea politicilor specifice de răspuns. Cu acest raport sperăm să oferim experţilor şi decidenţilor în domeniul politicilor antidrog o bază solidă pentru luarea deciziilor viitoare".

Canabisul în România

În România, conform celor mai recente date, prevalenţa consumului de canabis de-a lungul vieţii este 4,6%, cea în ultimul an, 2%, iar cea în ultima lună, 1%, fiind experimentat de populaţia de toate vârstele, în comparaţie cu celelalte droguri ilicite (ecstasy, cocaină etc.) care sunt încercate cu precădere de populaţia tânără, cu vârsta de 15-34 ani. Cea mai mică vârstă declarată de un respondent pentru debutul în consumul de canabis a fost de 10 ani, media vârstei de debut fiind 20 de ani.

La nivel european, România se află printre ţările cu prevalenţa cea mai mică (4,6%), fiind urmată doar de: Malta (3,5%) şi Turcia (0,7%). Media europeană a prevalenţei consumului de canabis de-a lungul vieţii este de 16,4%, iar cele mai mari prevalenţe pentru acest tip de consum se regăsesc în Danemarca (35,6%), Franţa (32,1%) şi Marea Britanie (30,0%) (conform datelor disponibile în decembrie 2014 la adresa http://www.emcdda.europa.eu/data/2014).

Creşterea consumului de canabis se reflectă şi în numărul persoanelor care au solicitat tratament în ultimii ani pentru probleme cauzate de consum. Astfel, în 2013, s-a înregistrat o creştere cu 28% a numărului persoanelor care au fost admise la tratament pentru tulburări determinate de consumul de canabis, în timp ce, în anul 2012, fusese observată o creştere cu 30,1% a acestui tip de solicitări.

Această schimbare în planul cererii de tratament este şi mai vizibilă dacă ne raportăm la proporţia numărului de persoane admise la tratament pentru consumul de canabis din totalul celor care au solicitat servicii de asistenţă pentru probleme cauzate de consumul de droguri: 15,6% în 2013, faţăde 10,1% în 2012.

Ca şi în U.E., şi în România asistenţa pentru consumul de canabis este asigurată pe componentele psihologică şi socială, aceste tipuri de servicii putând fi accesate în reţeaua teritorială a Agenţiei, respectiv în cele 47 Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din fiecare judeţ şimunicipiul Bucureşti.