1. E semnată de președintele Camerei Deputaților și de președintele Senatului, amîndoi însă lideri ai celor două partide de Guvernare.

2. Un document de o asemenea importanță prin semnături nu vizează nici rescrierea hotarelor țării, nici schimbarea de alianțe în plan internațional, nici măcar modificarea unei legi fundamentale, cum s-ar putea crede după cei doi înalți demnitari care și-au dat osteneala să conceapă și să semneze legea.

Documentul vizează un Document:

Hotărîrea CSAT numărul 17 din 28 februarie privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor. E vorba de unul dintre cele mai vînate documente de către presă, dar și de unul dintre documentele postdecembriste care au născut și continuă să nască ipoteze, presupuneri, zvonuri, toate produse de refuzul președintelui Klaus Iohannis de a o da publicității. Scandalul Hotărîrea CSAT s-a ivit după publicarea primelor Protocoale secrete între SRI și diferite instituții de forță responsabile cu investigarea penală a cazurilor de corupție. Politicieni, jurnaliști, lideri de opinie, adversari ai lui Traian Băsescu, susținători ai tezei că fostul președinte a dirijat sau măcar a protejat abuzurile Binomului, au atribuit Hotărîrii măsura semnării Protocoalelor.

Traian Băsescu s-a apărat cît a putut. A eșuat totuși în tentativa de a convinge opinia publică că Hotărîrea CSAT nu prevede înființarea Protocoalelor.

Și dintr-un simplu motiv: Nimeni dintre jurnaliștii independenți n-au văzut Hotărîrea.

Legea inițiată de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, deși votată de Parlament, n-a dus la necesara lămurire a opiniei publice. Klaus Iohannis a contestat-o la CCR, CCR a retrimis-o la Parlament și la Parlament s-a înmormîntat.

Zilele acestea s-a făcut mare caz de poza de la Dosarul Codruței Kovesi. Motivul tărăboiului a fost dat de invitarea mea ca martor la Secția de investigare a infracțiunilor comise de magistrați pentru a confirma dacă poza depusă de Sebastian Ghiță o dată cu denunțul de la începutul lui decembrie 2018 e cea văzută de mine în telefonul mobil al lui Sebastian Ghiță cu prilejul interviului de la Belgrad.

Am făcut această paranteză, pentru că documentelor văzute de mine pentru a fi descrise – bilețelul roz al lui Călin Popescu-Tăriceanu, Jurnalul Elenei Udrea, poza lui Sebastian Ghiță – s-a adăugat zilele trecute unul: Legendara Hotărîre a CSAT.

La emisiunea de duminică de la Mediafax, Gîndurile lui Cristoiu, am prezentat Documentul în întregimea sa. Practic nu mai e nevoie de legea Tăriceanu – Dragnea.

Hotărîrea a intrat în circuitul public prin descrierea mea.

Traian Băsescu a susținut în mai multe rînduri că Hotărîrea nu e secretizată. Într-adevăr, pe Document nu există nici o precizare în legătură cu caracterul secret. Cu toate acestea, unei adrese trimise de Mediafax, pe 3 martie 2018, Administrația Prezidențială refuza să pună la dispoziția organului de presă, în virtutea liberului acces la informațiile de interes public, Hotărîrea nr. 17: „În conformitate cu prevederile art. 7 alin (1) şi ale art. 12 alin (1) din Legea nr. 415/2002, ședințele Consiliului au caracter secret, iar hotărîrile acestuia se comunică autorităților administrației publice şi instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, ori instituțiilor publice care au responsabilități privind punerea în aplicare a prevederilor acestora;

– În respectarea obligațiilor ce ne revin în temeiul legislației referitoare la protecția informațiilor clasificate, solicitarea dumneavoastră nu poate fi soluționată în mod favorabil.”

 În aceste condiții și avînd în vedere că întreg conținutul a fost dezvăluit de mine în emisiune și pe cristoiublog. ro, nu văd de ce Klaus Iohannis n-ar da publicității. Hotărîrea.

Ar fi necesar asta, deoarece:

– Hotărîrea e un Document crucial în înțelegerea celor aproape două decenii de dezbatere a temei corupției în România.

– Hotărîrea a fost și este folosită în bătălia politică după cum cer interese de moment și nu după adevăratul ei conținut.

– Hotărîrea face parte dintre documentele invocate în ultima vreme cînd se trec în revistă abuzurile Binomului, dar mai ales încălcarea Constituției de către SRI pe vremea fostei conduceri.

 Emisiunea s-a concentrat pe descrierea Documentului. Fiind pe post de văzător de documente secrete, comentariile mele au trecut în plan secund.

Să-mi fie îngăduit să adaug celor din emisiune cîteva comentarii.

Esența Documentului e dată de articolul numărul unu:

„– Integrarea problemei corupției în structura strategiei de securitate națională ca factor de risc și obiectiv de securitate.”

Documentele WikyLeaks dezvăluie înalta apreciere dată de Ambasada SUA la București deciziei de a integra corupția în rîndul factorilor de risc la adresa Securității Naționale:

„C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 001123 Tags: Traian Băsescu, corupţie, SRI, SCAT Subiect: Hotărîrea preşedintelui Traian Băsescu de a combate corupţia

Au fost aduse în atenţie declaraţiile lui Traian Băsescu din 2005, potrivit cărora SRI trebuie să furnizeze informaţii substanţiale despre sursele corupţiei şi să le împărtăşească cu agenţiile abilitate. În acelaşi timp, au fost redate opiniile «Transparency International Romania», care în replică la decizia CSAT privind utilizarea serviciilor de informaţii pentru combaterea corupţiei, a susţinut că acestea sunt afectate de corupţie.

Aspecte se regăsesc în presă. Afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu au fost formulate în contextul Bilanţului SRI din anul 2005.

02 BUCHAREST 000806, neclasificat

Tags: sondaj CURS, Irak, alegeri anticipate, corupţie

Subiect: lupta împotriva corupţiei

Combaterea corupţiei va rămîne prioritară pentru Guvernul român, în contextul în care preşedintele Traian Băsescu a desemnat lupta împotriva corupţiei ca fiind o prioritate a securităţii naţionale.

UNCLAS SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 000872

Tags: justiţie, corupţie, opinie publică, Olli Rehn

Subiect: Semnarea, de către România, a Tratatului de aderare la UE

Din momentul în care preşedintele Băsescu a preluat mandatul şi a declarat că lupta împotriva corupţiei reprezintă o prioritate pentru securitatea naţională, Guvernul român a iniţiat o serie de anchete în cazuri de corupţie la nivel înalt, care au avut ca rezultat şi ridicarea imunităţii unor foşti miniştri.

S E C R E T SECTION 01 OF 04 BUCHAREST 001747

Tags: Mueller, interceptări, justiţie, SRI, Maior, SECI

Subiect: Vizita la Bucureşti a directorului FBI, Mueller

Mueller i-a spus Procurorului General al României Laura Kovesi că FBI este dispus să o sprijine în domeniul pregătirii şi expertizei pentru procurori şi anchetatori. Oficialul american s-a arătat încrezător că parteneriatul dintre SUA şi România în domeniul combaterii criminalităţii cibernetice se va intensifica. Kovesi a spus că ar aprecia o analiză a FBI asupra legislaţiei româneşti, tehnicilor de anchetare şi, în special, în domeniul managementului informaţiei. Mueller a sugerat că un instrument esenţial pentru combaterea corupţiei ar fi interceptarea convorbirilor telefonice şi posibilitatea de a le utiliza în tribunale ca probă.”

reprodus aceste cablograme secrete, pentru că ele ar putea răspunde la o întrebare ridicată de Hotărîrea CSAT: Cum se face că pe 28 februarie 2005, la doar două luni de la instalare, Traian Băsescu ajunge la concluzia că prin Hotărîre CSAT corupția devine risc de securitate, iar lupta împotriva corupției o chestiune de siguranță națională, în care trebuie să se implice și SRI? Premier la vremea respectivă era Călin Popescu-Tăriceanu. Ca vicepreședinte CSAT el a participat la ședința respectivă. Tot el a girat Hotărîrea de Guvern nr.231/2005, adoptată de Cabinetul Tăriceanu la 30 martie 2005 şi intrată în vigoare la 1 aprilie 2005 prin care se aprobă:

„Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007.”

Un document despre care se vorbește la o întîlnire între ambasada SUA și ONG-uri:

„UNCLAS SECTION 01 OF 03 BUCHAREST 000353

Tags: Guvern, economice, anti-corupţie

Subiect: Organizaţiile nonguvernamentale exprimă un optimism precaut cu privire la progresul luptei împotriva corupţiei

Strategia naţională anticorupţie a României 2005-2007 a reprezentat un punct central al discuţiei.”

Să credem că includerea corupției printre factorii de risc a fost sugestia dacă nu chiar indicația dată de partenerul strategic? Ce ne spun cei doi lideri ai României de atunci, Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu?

N.B. Duminică, 24 martie 2019, în timp ce dădeam din picioare pe Calea Victoriei ( asta se numește la mine plimbare), m-a oprit un TeFeList cu cască de biciclist   ca să mă înjure c-am mințit în legătură cu poza de la Cramă. Am rămas nițel descumpănit. Nu pentru că orice găuzar își îngăduia să mă înjure pe stradă fără ca eu să-l fi  băgat în prealabil în mamițica sa, ci pentru că poza de la dosarul penal al  Codruței Kovesi, Zeița din visurile erotice ale lui  Cristian Tudor Popescu, n-a fost dată publicității. Pentru a putea spune c-am mințit prezentînd o altă poză decît cea reală ar fi însemnat ca ea să fi fost comparată cu cu poza de la dosar. Ajuns acasă, am căutat să mă lămuresc de pe Internet,  de acolo de unde se hrănise TeFeListul biciclist. Am descoperit pe Hotnews următoarea știre:

”Un fotomontaj prezentat în emisiunea de joi a Alessandrei Stoicescu de la Antena 3 și care suprapunea figurile Laurei Codruța Kovesi și ale lui Sebastian Ghiță într-o imagine de pe Getty Images, pentru a ilustra presupusa prezență a fostei șefe a DNA la o întâlnire în cramă cu Ghiță, s-a viralizat vineri pe Facebook. ”

Carevasăzică ăsta era temeiul fandacsiei!

Sandra Stoicescu a pus pe ecran, în timpul dialogului cu mine de la emisiunea de joi, 21 martie 2019, un montaj cu Sebastian Ghiță și Codruța Kovesi într-o cramă. Moderatoarea a prezentat astfel fotografia:

„Noi am făcut aici un experiment, e o poză imaginară, că noi nu am văzut fotografia. Atunci ne-am închipuit cum ar fi putut să fie. Haideți să o și vedem în prim plan și să vedem pe cine am putea să adăugăm sau să scoatem din poză.”

Deși moderatoarea a insistat că nu e fotografia de la dosar, că e vorba de un montaj, deși eu am povestit din nou, a nu știu cîta oară, fotografia invocată în interviu și prezentă la Dosar, în care apar Codruța Kovesi, fosta soție a lui Sebastian Ghiță și fostul socru, fotografie în care fosta șefă a DNA pozează în fața obiectivului, fanii Codruței Kovesi au căzut în orgasme de chibiț pe rețelele sociale. Fotografia invocată de Cristoiu era un fals după Getty Images, un fals pus la cale de mine și de cel de la Belgrad.

De aici TeFeLiștii au tras următoarele concluzii vesele:

1.     

1.    Idolița lor n-a fost niciodată la cramă la Sebastian Ghiță, ca să se dea huța la petrecerea prilejuită de Ziua de naștere a omului de afaceri.

2.    În instanță, Codruța Kovesi va spulbera falsul și va ieși din sală mai virgină decît Nicolae Ceaușescu de la procesul de la Brașov.

3.    Ion Cristoiu minte cînd descrie o poză în care Codruța Kovesi se trage în poză pe fundal de butoaie de vin.

 

Vorba Tovarășei din 21 decembrie 1989:

Stați la locurile voastre, tovarăși!

Fotografia de la dosar e cea văzută de mine în telefonul mobil al lui Sebastian Ghiță.

E o fotografie care dovedește că fosta șefă a DNA venise la crama lui Sebastian Ghiță nu pentru a-l ancheta, nu pentru a discuta cu el despre IT, nici măcar pentru a-l felicita în numele Parchetului General, ci pentru a sărbători împreună cu familia acestuia Ziua de naștere a omului de afaceri.

 

 

 

Te-ar putea interesa și: