Din cuprinsul articolului
România a fost izolată în cadrul „blocului comunist”. Dacă în 1968, devenise „fereastra” din Cortina de Fier, cum susținuse într-o carte istoricul militar Alexandru Oșca, în 1989, România visa să dubleze Cortina de Fier.
Rostul rândurilor de față este acela de a arăta că acum suntem la fel de izolați deși avem un Guvern (cea mai rămas din el), demis primtr-un număr zdrobitor de voturi prin moțiune de cenzură care se jură pe „roșu” că e cel mai „pro-european” din tot blocul comunitar.
„Complexul Înaltei Porți” - cartea care te ajută să înțelegi cum vine treaba cu politica și tradiția în România, pe aici, „La Porțile Orientului”
„Complexul Înaltei Porți”, cartea disponibilă pe site-ul edituradecarte.ro poartă semnătura jurnalistului și istoricului Dan Andronic. Mereu entitățile politice din spațiul actual românesc s-a raportat la „Înalta Poartă”. Vorbim de Roma antică, Bizanțul, Istanbulul, Berlinul, Moscova sau acum, Bruxelles.
În 1989, România era departe de celelalte state din „blocul comunist”
Am făcut această analiză, pornind de la perioada 1982-1989. Mentorul Revoluției de la Iași din 14 decembrie, profesorul Ștefan Prutianu rememora evenimente. În 1982, aflat în Polonia la Gdansk a primit în față reproșul că „românii sunt capete plecate”.
În vara lui 1989, picnicul de la Szopronpuszta a arătat că turiștii est-germani care veneau la Lacul Balaton au decis ca de la grătarul de picnic, puteau trece în Austria. În mai 1989, se oprise curentul în gardul de sârmă și se înlăturaseră fortificațiile.
În toamna lui 1989, la Praga, mulți turiști est-germani și-au lăsat Trabant-urile și Wartburg-urile pe străduțele de lângî Ambasada RFG, solicitând azil politic.
Veneau și în România, turiști est-germani, la Mamaia, sau în alte părți. Dar nimeni nu i-a văzut grupați să ia un vapor spre Turcia sau Grecia ori să treacă pe la Orșova și Severin în Iugoslavia care era mult mai liberă. De ce? Pentru că sistemul politic de la noi nu „simțea motorul”, cum zic șoferii. Ei zic asta când te învață când e momentul să schimbi vitezele în timpul șofatului. Praga, Budapesta se orientau în 1989, ceea ce Bucureștiul nu făcea.
Riscăm să avem soarta Bulgariei. Trebuie depășit „Complexul Înaltei Porți”
Revenind la „Complexul Înaltei Porți”, pentru Todor Jifkov, „Înalta Poartă” era Moscova. El visa să facă din Bulgaria a XVI-a republică unională a URSS. Hrusciov și Brejnev l-au refuzat politicos pentru că nu voiau să se ducă la escaladare periculoasă. Bulgaria era vecină cu două state NATO, Turcia și Grecia.
URSS nu voia să forțeze nota, oricât predica lupta contra capitalismuui. România vrea acum să devină cumva o colonie directă a Comisiei Europene, să se implice în proiectele uneori hazardate ale UE. Asta, deși „antiaeriana” noastră nu nimerește dronele cu explozibil care aterizează în teritoriul României, nu doar la frontieră.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai moțiune de cenzură PSD-AUR, deși se proclamă pro-european de parcă s-ar aștepta să vină trupe ale Comisiei Europene (care nu există) să pună la punct Opoziția și să îi garanteze lui Ilie Bolojan domnia. Nu e o glumă, dacă Praga și Budapesta se regrupau în vara, toamna lui 1989, în iarna lui 1989, Ceaușescu îi cerea lui Gorbaciov să trimită trupele Tratatului de la Varșovia în aceste capitale să facă ordine. Nu îi spusese nimeni că de la doctrina suveranității limitate a lui Brejnev se trecuse la „doctrina Sinatra” a lui Gorbaciov. Adică, URSS dăduse liber din toamna lui 1989 la schimbări democratice în „blocul comunist”. Chiar și „Înalta Poartă” dădea „indulgențe”.
