America pierde încrederea Europei. Mark Hertling, fost comandant al Armatei SUA în Europa: NATO se confruntă cu un conflict intern pe subiectul Groenlanda

Contextul extern rămâne fragil, iar dinamica alianțelor occidentale este pusă la încercare de decizii politice greu de anticipat. În acest context, analiștii militari și experții în securitate urmăresc cu atenție felul în care prioritățile Washingtonului se răsfrâng asupra echilibrului strategic din Europa.

Într-un episod recent al podcastului „Commandpost”, difuzat pe canalul de YouTube „The Bulwark”, Mark Hertling, soldat american în retragere și fost comandant al Armatei SUA în Europa, a discutat cu Bill Kristol, editor, despre efectele politicilor externe ale administrației Trump. Dialogul a vizat, în special, riscurile pentru integritatea NATO și modul în care teme precum Groenlanda, recalibrarea relațiilor cu Europa, dar și raportarea la China sau Iran pot redesena harta influenței globale a SUA în următoarea perioadă.

Ignorarea alianțelor și obsesia pentru Groenlanda

Administrația Trump este criticată pentru că se concentrează pe achiziționarea Groenlandei, în timp ce neglijează Ucraina și subminează NATO.  „La începutul războiului din Ucraina, am listat obiectivele pe care credeam că le are Putin. Primele trei țineau de planul său pentru Ucraina: preluarea controlului asupra guvernului, distrugerea armatei, acapararea flotei Mării Negre, și așa mai departe. Alte obiective țineau de divizarea NATO și oprirea interesului și implicării SUA pentru orice se întâmpla în Europa. Deși primele trei obiective nu au fost atinse, celelalte două par să se apropie de realitate cu ajutorul acțiunilor lui Trump. Președintele american insistă asupra faptului că el trebuie să dețină Groenlanda din motive de siguranță națională, ceea ce nu are niciun sens. Acest lucru a dus la o revoltă din partea unor aliați, precum Danemarca, care deține Groenlanda. În timp ce Ucraina se luptă pentru supraviețuire, NATO se confruntă cu un conflict intern pe subiectul Groenlanda”, explică Mark Hertling în podcast.

Când ar urma să se mute Nicușor Dan într-o vilă de protocol a statului. Calculele președintelui

Mircea Lucescu a rămas selecționer după ce a prezentat o adeverință medicală din Belgia. Răzvan Burleanu: Am procedat corect

Potrivit experților, nu există nicio justificare militară pentru achiziționarea Groenlandei. SUA are deja o bază acolo și Danemarca s-a arătat dispusă să permită extinderea acestora, dacă este necesar. „Nu există nicio raționalitate militară pentru care SUA să se lupte pe Groenlanda. Statele Unite au o capacitate limitată în ceea ce privește operațiunile în zona arctică. Ne-am bazat pe aliați pentru a face asta, mai exact pe Danemarca, care deține Groenlanda și pe Canada, care are acces la Arctic. Acum, se pare că împingem acești aliați din ce în ce mai departe. Zvonurile conform cărora SUA va ataca și ocupa Groenlanda nu au sens. Din perspectivă pragmatică, ne punem în aceeași poziție cu Rusia, invadând o altă țară, fără niciun motiv sau fără o nevoie”, spune expertul.

Impactul asupra NATO

Acțiunile actuale ale administrației Trump pot avea un impact puternic asupra NATO și aliaților europeni. Hertling își exprimă îngrijorarea, observând confuzia și revolta aliaților europeni, precum Suedia și Finlanda, față de acțiunile SUA. „Sunt profund îngrijorat de impact. NATO este o alianță puternică. Am fost de curând în regiunea nordică și baltică, iar lumea este confuză și mirată de ceea ce se întâmplă. Dar, în realitate, au loc lucruri importante. A fost creat Consorțiul Nordic-Baltic 8 (Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca și trei state baltice). Ei au devenit o forță regională. Ministrul Apărării din Suedia a vorbit în presa locală despre cum țara sa ar trebui să ia în considerare dezvoltarea propriilor arme nucleare, pentru a nu depinde de nimeni altcineva. Un reporter canadian a precizat într-o apariție faptul că americanii nu mai sunt de încredere. Dacă reușim să revenim la normalitate, vom putea vedea daunele clar provocate în ultimele luni”, spune fostul comandant al Armatei SUA în Europa.

Potrivit experților, Suedia și Finlanda, prin dezvoltarea lor în zona de tehnologie și puterea economică, reprezintă aliați cheie pentru NATO. Totuși, avantajele pe care aceste națiuni, dar și alte state, le aduc nu au fost valorificate. „Estonia găzduiește Centrul de Excelență Cyber al NATO și sunt foarte puternici în materie de apărare împotriva atacurilor cyber. SUA poate învăța multe de la ei. Sistemul electronic și financiar al țării este extrem de protejat și ei se implică pentru a antrena și restul Europei la acest capitol. Finlanda și Suedia au ajustat complet suma de bani pe care o cheltuie pe apărare și colaborează cu alte națiuni din regiune. Vedem țări precum România, Olanda, Danemarca, care fac lucruri uimitoare din punct de vedere al parteneriatelor și alianțelor. Nu au făcut-o pentru că Trump i-a forțat să plătească 5%, au făcut-o singuri în urma amenințărilor Rusiei”, a precizat acesta.

Noi alianțe la orizont

Având în vedere scăderea încrederii în SUA, forțele europene se deschid acum către noi alianțe, precum China. În plus, istoria ne arată că unele forțe au profitat de retragerea americană pentru a-și duce la capăt propriile planuri. „Ar trebui ca Statele Unite să fie mai deschise la dialog cu China. Europa, dar și Africa, se îndreaptă către ei. Actuala administrația a SUA nici nu a menționat Africa în strategia de securitate. Aceste lucruri reprezintă semnale puternice pentru alte țări. China este foarte atentă la strategia americană, iar când simte o oportunitate, profită de ea. Așa s-a întâmplat în America Latină sau în Africa când americanii au spus că vor relaxa protecția. De asemenea, au fost zvonuri care au vorbit despre retragerea sprijinului american din Europa. Astfel, protecția trebuie înlocuită cu altceva, altcineva.

Sunt și inamici care profită atunci când lași spațiu în anumite zone. Totul a început în anul 2000 când Rumsfeld, ca urmare a unor garanții de pace din partea Rusiei, a dus forțele americane în Europa de la 110.000 la 30.000 . Apoi, Rusia a invadat partea nordică din Georgia și a intrat și în alte zone”, explica Mark Hertling.

Relația SUA – Iran

Specialiștii spun că strategia actuală a SUA față de Iran este pusă sub semnul întrebării. Motivul principal ține de acțiunile americane de retragere din teritoriu. „Deși administrația Trump vorbește despre cât de mult ajutor va oferi Iranului, la fața locului nu se află destul de multe forțe pentru a face asta. Întreaga flotă mediteraneană s-a mutat pe coasta Venezuelei, deci sunt mai puține avioane. De asemenea, vestea conform căreia anumite baze americane din Qatar vor fi eliberate afectează deja relația. Acestea sunt oportunități strategice pe care alte țări le văd atunci când începem să mutăm forțe prin toată lumea, în locuri diferite, fără o strategie pe termen lung”, spune expertul.

Potrivit experților, revoluția care are loc acum în Iran ține de criterii economice. „Oamenii nu mai au bani, populația este înfometată și toată lumea este implicată. Cum rezolvi asta? Unii spun că ar trebui să iei forța IRGC (Corpul Gărzilor Revoluţionare Iraniene) de a omorî protestatarii, ceea ce a făcut până acum. Rapoartele neoficiale spun că IRGC deține peste 200.000 de soldați. Nu poți distruge o asemenea forță cu câteva misiuni de bombardare. Aceasta este o campanie militară pe termen lung. Apoi, sunt și forțele Basij, care au peste 500.000 de oameni, mai mult decât forțele americane”, adaugă acesta.

Hertling spune că o strategie eficientă necesită diplomație, informații și presiune economică, elemente percepute ca fiind puncte slabe pentru administrația Trump. „Vorbim despre o țară mare cu mulți oameni înarmați care se confruntă cu o revoluție. Nu vei rezolva nimic cu câteva bombardamente. Ai nevoie de diplomație, informație și economie. A fost închis Radio Free Europe. Orice informație care ar putea ajunge la oamenii din Iran a fost tăiată. Li se spune că ajutorul este pe drum, ce a transmis și acum câteva zile președintele american. Ce însemnă asta? Strategia în sine trebuie detaliată”, a precizat Hertling.

Mark Phillip Hertling este un general-locotenent în rezervă al Armatei Statelor Unite, cu o carieră militară extinsă și diversificată. În perioada martie 2011 și noiembrie 2012, a deținut funcția de general comandant al Armatei Statelor Unite pentru Europa și al Armatei a Șaptea, având responsabilități majore în coordonarea forțelor americane de pe continent. De-a lungul carierei sale militare, Hertling a activat în poziții precum trupele blindate, cavaleria, operațiuni și instruire, ajungând să comande structuri de toate nivelurile, de la pluton până la armată. Acesta a comandat Divizia 1 Blindată și Forța Operativă de Fier/Divizia Multinațională Nord din Irak în timpul creșterii numărului de trupe din 2007-2008.